Analiza IPN: La Moscova, a avut loc o întrevedere a başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, cu vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin. Autorul permanent al IPN, Veaceslav Craciun, a examinat specificul reflectării întrevederii care a avut loc şi a presupus că Moscova ar putea beneficia de relaţiile cu autonomia în cadrul dialogului cu Republica Moldova.
Întrevedere cu publicitate
Dmitri Rogozin l-a primit pe başcanul formaţiunii teritoriale autonome Găgăuzia a Republicii Moldova, Mihail Formuzal. Această informaţie seacă a fost difuzată prin intermediul paginilor personale ale demnitarului rus din reţelele sociale twitter şi facebook. Noi ne-am obişnuit deja că, atunci când se produc vizitele activiştilor politici moldoveni la Moscova, acest lucru devine în mod obligatoriu, la iniţiativa vizitatorilor înşişi, o bună ocazie informaţională cu mult înainte de a se produce vizita însăşi,pentru aceştia fiind important să sublinieze strângerile lor de mână prin înaltele birouri ale puterii din Rusia. În cazul respectiv însă funcţia de informare şi-au asumat-o în mod absolut evident gazdele în persoana vicepremierului rus. Dar lucrul cel mai neaşteptat, care a depăşit cadrul canoanelor protocolare, a devenit imaginea fotografică, care a însoţit aceste câteva rânduri ale ştirii, din care se vede cum Rogozin îl îmbrăţişează cu o mână pe Formuzal, iar cu alta... face publicitate „Gazetei regiunilor”, editate de către partidul politic al conducătorului găgăuz. Ce-ar fi putut discuta, într-adevăr, aceşti doi oameni de stat şi în ce scop a fost publicat acest gest fotografic evident de prisos?
Formuzal a comunicat pentru IPN că tema convorbirii cu Rogozin a constituit-o dezvoltarea relaţiilor interregionale ale Găgăuziei cu Rusia. Ar fi de menţionat că Autonomia găgăuză are o experienţă îndelungată de colaborare cu subiecţii Federaţiei Ruse. Sunt realizate acordurile de colaborare cu regiunile Breansk şi Penza, cu Tatarstanul şi cu alte regiuni. Ţinând cont de faptul că Găgăuzia beneficiază de un sprijin material important din partea regiunilor ruseşti cu care întreţine relaţii de frăţietate, conducerea acestui ţinut încearcă, din câte se vede, să-şi extindă lista partenerilor săi din Rusia. A apărut, probabil, necesitatea de a coordona sistemul acestor relaţii la nivelul guvernului rus. Nu este exclus că întrevederea lui Rogozin cu Formuzal s-a produs anume în acest context.
„Separatismul” vinicol
Încă un scop al vizitei başcanului în capitala Rusiei l-ar fi putut constitui negocierile în chestiunea embargoului impus asupra vinului moldovenesc. Cel mai mult a suferit din cauza interdicţiei Rusiei asupra producţiei vinicole moldoveneşti sudul Moldovei şi, în mod special, Găgăuzia. Iată de ce Formuzal ar fi putut întreprinde, într-adevăr,tentativa de a soluţiona această problemă cu ajutorul vicepreşedintelui guvernului rus. Cu atât mai mult cu cât el a afirmat recent că, în cazul în care Moldova nu va întreprinde o serie de acţiuni în sprijinul vinificatorilor autohtoni, autorităţile autonomiei vor fi nevoite „să soluţioneze această chestiune de sine stătător la Moscova”. Dar cu acest lucru vine în contradicţie vizita în Rusia a ministrului agriculturii al Republicii Moldova, Vasile Bumacov, care a avut loc peste o zi după întrevederea cu Rogozin, în cadrul căreia acesta a încercat să soluţioneze în Federaţia Rusă exact aceleaşi probleme din domeniul vinificaţiei. Dorim să credem că, în cazul în care planurile başcanului ar fi prevăzut, într-adevăr, discutarea cu Rogozin a problemei reluării furnizării de vinuri moldoveneşti, vizita acestuia ar fi urmat să fie coordonată cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
Mizele Rusiei
Apariţia lui Rogozin în fotografie cu ziarul de partid al lui Formuzal nu ne oferă posibilitatea de a exclude că în cadrul întrevederii acestora tema susţinerii formaţiunii politice în frunte cu başcanul găgăuz a existat, de asemenea. În preajma campaniei electorale parlamentare (iar ultimul an de activitate a Parlamentului se transformă întotdeauna în ţara noastră într-o cursă electorală) societatea moldovenească clasifică în mod tradiţional forţele politice în funcţie de susţinerea acestora de către Rusia. De exemplu, mulţi înclină să aprecieze reflectarea amănunţită a ultimelor acţiuni „revoluţionare” ale Partidului Comuniştilor de către organele de informare în masă federale din Rusia ca pe o confirmare a faptului că „Moscova mizează pe PCRM”. Este greu să-l percepi pe vicepreşedintele Guvernului Rusiei, care prezintă în faţa unui aparat de luat vederi logotipul ziarului unui partid din Moldova, ca pe o aluzie, care să confirme o presupunere sau alta. Aici totul este executat în mod foarte evident. Într-atât de evident încât scopul publicării fotografiei a fost mai curând de a ne impune să credem anume în sprijin, decât de a ne demonstra că un asemenea sprijin există cu adevărat.
„3+2” + Găgăuzia?
O altă temă posibilă a întrevederii care a avut loc între Rogozin şi Formuzal ne vine în minte, dacă e să ne amintim de cea de a doua funcţie a politicianului rus, care este şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru reglementarea transnistreană. Găgăuzia, în persoana liderului acesteia, a declarat în repetate rânduri despre intenţiile sale de a obţine, în cazul unificării ţării, avansarea statutului său până la nivelul Transnistriei. Este evident faptul că în cazul în care Chişinăul oficial renunţă, cel puţin, să examineze, din motive obiective, aceste pretenţii, Rogozin devine pentru Comrat cea mai abilă modalitate dacă de a nu se intercala în componenţa formulei procesului de negocieri „3+2”, atunci, cel puţin, să-şi includă poziţia sa pe agenda procesului de negocieri. Până la ora actuală, asemenea teze încă nu au fost rostite de persoanele oficiale ale Rusiei. Totodată, putem fi siguri că, în cazul în care va exista o asemenea necesitate, poziţia Comratului nu va întârzia să fie sonorizată în calitate de condiţie importantă a unificării.
Vagonul găgăuz
Dmitri Rogozin nu este nici pe departe, eufemistic vorbind, una dintre ultimele persoane ale puterii din Rusia. Iată de ce întrevederile sale cu fiecare dintre politicienii moldoveni, cu atât mai mult cu unul dintre cei învestiţi cu atribuţii de putere, oferă întotdeauna prilej pentru presupuneri şi meditaţii. Cele două rânduri ale ştirii de care am vorbit şi imaginea fotografică de la întrevederea cu başcanul Găgăuziei, care le completează, sunt atât de saturate de semnale, încât este absolut imposibil să ignori toate acestea.
Pe bună dreptate, oricare dintre temele amintite, fie acordarea sprijinului către Găgăuzia de către regiunile din Rusia, suspendarea separată a embargoului vinicol pentru Găgăuzia sau includerea autonomiei în procesul reglementării diferendului transnistrean, pot deveni pentru autorităţile moldoveneşti un prilej de îngrijorare întemeiată.
Rusia şi-a intensificat în ultimul timp acţiunile sale în Transnistria. În regiune au început să sosească investiţii ruseşti în sumă de mai multe milioane, din contul Guvernului rus sunt edificate obiective de menire socială. Se creează impresia că Moscova oficială, trăgând unele concluzii cu privire la perspectivele de colaborare cu Republica Moldova, a decis să transforme partea stângă a Nistrului într-un propriu teritoriu de frontieră bine întărit. Cine va garanta că asemenea planuri nu vor fi realizate şi în ceea ce priveşte Autonomia găgăuză care manifestă o atitudine loială faţă de Rusia? Sună, la prima vedere, puţin probabil. Totodată, declaraţiile recente ale lui Rogozin, precum că Moldova ar putea „pierde în drumul spre Uniunea Europeană câteva dintre vagoanele sale”, ne fac să admitem că această expresie metaforică ar putea să se umple, în anumite circumstanţe, de un conţinut real.
Veaceslav Craciun, IPN