La începutul acestei luni, autoritățile statului au anunțat intenția de a crește semnificativ rata de aliniere a Republicii Moldova la sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană Federației Ruse. Procesul de punere în aplicare a acestei decizii este pornit, autoritățile promit mai multă informație privind domeniile și proporțiile noilor sancțiuni în timpul apropiat, dar de pe acum este clar că este vorba despre o acțiune cu mare potențial de reacție, de impact atât asupra situației interne, cât și a poziției externe a Republicii Moldova. Care sunt motivele, beneficiile și riscurile acestei decizii, dar și care ar trebui să fie măsurile pentru contracararea sau preîntâmpinarea respectivelor riscuri și pericole au discutat participanții la dezbaterea publică „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, sancțiuni juridice internaționale reprezintă măsuri coercitive, colective sau unilaterale, aplicate de state sau organizații internaționale unui stat care a încălcat normele dreptului internațional. Potrivit lui, statele și organizațiile internaționale pot impune sancțiuni ca răspuns la acțiunile unor indivizi, organizații sau state, pe care le consideră că reprezintă o amenințare la adresa intereselor lor sau a securității internaționale. „Sancțiunile sunt utilizate pe scară largă. Carta ONU include printre sancțiuni așa-numitele măsuri coercitive economice și de constrângere militară. Însăși termenul „sancțiuni” se referă la măsurile coercitive. De fapt, sancțiunile sunt măsuri coercitive ale organizațiilor internaționale”, a notat Igor Boțan.
Expertul explică faptul că sancțiunile economice reprezintă restrângerea sau încetarea completă a tranzacțiilor comerciale și financiare în scopul atingerii obiectivelor, descurajarea statelor sau indivizilor care încalcă normele dreptului internațional. Sancțiunile pot fi impuse atât de către statele individuale, cât și de către organizațiile internaționale împotriva persoanelor fizice și juridice, organizațiilor sau statelor.
„ONU, de exemplu, reglementează foarte clar modalitatea de impunere a sancțiunilor, în conformitate cu art. 39, capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite. Respectiv, Consiliul de Securitate identifică amenințările la adresa păcii sau securității internaționale și ia măsurile respective pentru restabilirea acestora. Consiliul de Securitate are dreptul de a impune măsuri restrictive împotriva agresorului, cu sau fără utilizarea armelor. Introducerea măsurilor restrictive necesită sprijinul majorității statelor membre din Consiliul de Securitate, fără să existe veto din partea unuia dintre cele cinci state care au acest drept în acest organ”, susține Igor Boțan.
Expertul a dat exemplul Statelor Unite ale Americii, care recurg la impunerea sancțiunilor datorită capacităților sale financiare și economice, potențialului militar. SUA aplică sancțiuni economice pentru a-și proteja propriile interese și securitatea internațională. Și Uniunea Europeană folosește în mod activ mecanismul sancțiunilor și este extrem de atentă la sancțiunile adoptate de către Consiliul de Securitate al ONU. „UE are elaborată o gamă largă de sancțiuni pe care le impune pentru combaterea amenințărilor la adresa principiilor de bază ale politicii externe, încălcarea păcii și securității internaționale, combaterea terorismului etc.”, a menționat Igor Boțan. Potrivit lui, măsurile restrictive se iau prin decizie unanimă a Consiliului Uniunii Europene la propunerea înaltului reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac, spune că sancțiunile internaționale nu sunt altceva decât niște măsuri care impun anumite restricții față de guvernele unor state, față de entități, față de persoane juridice și fizice. Potrivit lui, Republica Moldova s-a alineat în proporție de circa 70% la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
„Vreau să facă o precizare. Având în vedere statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, acest statut impune obligația de a se alinia treptat la sancțiunile Uniunii Europene. Până în momentul actual am observat, inclusiv din cele comunicate de către ministrul afacerilor externe și integrării europene, că se examinează mai multe pachete de sancțiuni care se discută pentru a fi aplicate. Urmează să fie aplicate pentru a descuraja Federația Rusă de la acest război nedrept pe care îl duce împotriva poporului ucrainean”, a declarat Igor Chiriac.
Potrivit lui, încă de la începutul acestui război, Republica Moldova a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse de invadare prin încălcare flagrantă a dreptului internațional. Deputatul a făcut trimitere și la Declarația votată de Parlament prin care a fost condamnată agresiunea barbară a Rusiei în Ucraina.
„Sperăm ca aceste interdicții pe plan internațional să descurajeze Federația Rusă în aceste acțiuni militare nedrepte și de pe urma cărora au de suferit inclusiv persoane civile, persoane nevinovate”, a mai spus deputatul PAS.
Mihai Mogîldea, vicedirector al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a menționat că motivele sancțiunilor introduse sunt destul de clare. Ele țin de încălcarea de către Federația Rusă a principiului internațional privind integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Din aceste considerente, Uniunea Europeană, organizație construită în baza principiilor democratice, nu poate accepta o asemenea situație. Ba mai mult, este mereu pregătită să vină în sprijinul Ucrainei și să ajute Ucraina să reziste acestei invazii a Federației Ruse.
„Motivul din spatele sancțiunilor este și în potențialul risc pe care îl presupune extinderea războiului din Ucraina asupra statelor Uniunii Europene, Ucraina având o graniță comună cu România, Polonia, Ungaria și Slovacia – țări membre UE. De aici și o evaluare a riscurilor care probabil naște îngrijorări la Bruxelles”, a notat Mihai Mogîldea.
Vicedirectorul IPRE a declarat că ținta sancțiunilor vizează atât entități private, cât și publice, persoane fizice, dar și juridice. Pe de o parte, sunt sancțiuni ce țin de domeniul financiar și bancar și care lovesc în principal în entități private, dar și companii de stat. Pe de altă parte, avem sancțiuni pentru domeniul energetic, care clar lovesc în instituția cheie din sistemul energetic rus și anume compania „Gazprom”. De asemenea, sunt sancțiuni și pentru persoane fizice, iar în prezent UE are o listă pe care sunt incluse 1473 de persoane fizice, apropiate regimului de la Kremlin, care promovează deschis această politică agresivă și cotropitoare în raport cu Ucraina.
„Până la ora actuală au fost adoptate zece pachete de sancțiuni. Menirea lor este de a pune treptat Federația Rusă într-o situație și mai complicată din punct de vedere economic, energetic, dar și din punct de vedere politic. Să nu uităm că presiunea care vine cu aceste sancțiuni se oglindește și la nivel politic în raport cu autoritățile din Federația Rusă. Ne așteptăm și la alte pachete de sancțiuni care vor urma și care probabil vor lărgi această arie de persoane, entități fizice și juridice care vor fi afectate. Acestea probabil vor include noi persoane, noi funcționari, noi entități apropriate de Kremlin. Acest lucru este important, pentru că până la urmă nu este vorba doar despre statul Federația Rusă, dar și despre acele persoane care lucrează activ, inclusiv în prezent, la organizarea și purtarea acestui război în masă în Ucraina.
Dezbaterea la tema „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri”, este ediția a 277-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
