„Străinii” din Republica Moldova, indiferent care e țara de origine, statutul social și limba maternă vorbită, își doresc și învață limba română. Pentru ca să asimileze cât mai ușor româna, profesorii recurg deseori la diferite „secrete”. Despre interesul vorbitorilor altor limbi de a studia limba română am discutat cu profesorul Alexei Axan.
De nouă ani, Alexei Axan moderează cursurile de limba română în cadrul școlii moldo-germane, care se desfășoară anual în perioada 23 august-12 septembrie. În acest an au fost selectați 13 studenți și studente de la diferite instituții universitare din Germania. Unii dintre ei au cunoștințe de română.
„Vă pot spune că de fiecare dată ne uimesc punându-ne nouă, profesorilor, întrebări din care deducem care e motivația lor de a folosi eficient timpul destinat cursurilor. Chiar de la prima lecție se interesează ce ar putea citi suplimentar, ca să verifice dacă nivelul pe care îl au corespunde rezultatului testării”, a menționat Alexei Axan.
Potrivit profesorului, europenii, în general, germanii, în particular, au un cult aparte pentru studierea limbii țărilor în care merg. În acest context, cei veniți din vest se deosebesc indiscutabil de cei veniți din est. Alexei Axan este de părere că, de vreme ce necunoscătorii de română au ajuns la cursuri, nu există necesitatea de a-i motiva să studieze. Important e ca profesorii să fie la înălțimea exigențelor studenților.
Printre „elevii” profesorului Alexei Axan putem distinge nume cunoscute în politica națională și internațională. „Îmi amintesc cu plăcere de orele pe care le-am avut cu domnul Vladislav Kulminski, consilier în Guvernul Republicii Moldova. Având rusa limbă maternă, engleza cunoscând-o la un nivel de invidiat, a tins să pătrundă în tainele limbii române, fapt pentru care l-am admirat și îl admir”, declară profesorul.
Un alt „explorator al limbii române” a fost Pirkka Tapiola, ambasadorul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, care și-a încheiat recent mandatul. „A studiat româna propunându-mi să evit aspectele de gramatică „plictisitoare”, caracteristice oricărei limbi. Mă bucur că ne-a reușit proiectul „fără multă gramatică”. Oricum, vreau să-i întristez pe unii profesori care „jubilează” citind această destăinuire a mea: rămân fidel principiului de predare prin comunicare, dar fără a neglija cunoașterea de către studenți a elementelor de gramatică funcțională care facilitează „mânuirea” activă a limbii”.
Ex-reprezentantul special al UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, „elevul” și prietenul său, spune Alexei Axan, e un caz aparte. La multe lecții, când actualii studenți îi adresează întrebări, se interesează dacă nu cumva sunt „rude” cu domnul ambasador. „Pentru Kalman o propoziție de felul „Dan o așteaptă pe Sanda?” trebuia simplificată: „Dan așteaptă Sanda?”. Îmi aduc aminte cât de mult s-a amuzat Kalman când i-am spus că e posibilă și o astfel de propoziție, doar că eu voi fi obligat să întrerup lecțiile cu dumnealui”.
Alexei Axan își amintește cu drag de toți studenții și studentele sale, printre care: Cesare de Montis, Floriana Morelli, Dirk Schuebel, Oxana Iașvili, Anatol Vainștein, Elcin Bairamov, Serghei Cartașov, Nicolae Cozin ș.a., bucurându-se de efortul admirabil depus în procesul de studiere a limbii române.
Pentru asimilarea limbii române cât mai ușor, profesorul ne-a destăinuit că utilizează în procesul didactic metode mai „speciale”. Astfel, la ediția din vara aceasta a școlii de vară a „testat” (fără a le declara studenților) materiale care fac parte dintr-un viitor manual, elaborat împreună cu Sabine Krause, dr. în filologie, cadru didactic la Institutul de Romanistică de la Universitatea din Leipzig (Germania). Doamna conduce departamentele de filologie franceză și română la această prestigioasă instituție de învățământ. Titlul manualului este: „Studiem româna eficient și rapid” / „Schnell und effektiv rumänisch lernen”. „Vă rog să observați că verbul în germană e la finalul frazei. De aici vine explicația de ce nemții sunt buni interlocutori: limba însăși, construcția sintactică a frazei cu verbul la sfârșit, i-a obișnuit pe germani să-și asculte atent interlocutorul până la încheierea enunțului”, a remarcat profesorul.
Alexei Axan este de părere că limba română funcționează în societatea moldovenească în limitele în care îi permitem noi, vorbitorii nativi, îi permit unii politicieni și alte categorii de cetățeni pentru care denumirea e mai importantă decât extinderea ariei de utilizare în societate. „Fluctuații serioase nu cred că se vor produce, deoarece străjerii limbii române au obligația sfântă să urmeze testamentul acad. Nicolae Corlăteanu, al lui Grigore Vieru, îndemnul și atitudinea pe care au avut-o față de limba română Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Ion Melniciuc ș.a., care, plecați pe alt tărâm, oricum au rămas cu noi.
Referind-se la „calitatea” limbii vorbite în stradă, profesorul Alexei Axan, a spus că înainte de a coborî în stradă, și-ar dori să privim puțin sus, spre „palat” și spre „palate”. „Sunt sigur că mulți ca mine simt că atunci când un demnitar folosește intenționat în limbajul său „străinisme” de tot felul, nu face altceva decât să diminueze din puterea de comunicare în limba literară. De ce „strada” nu și-ar permite să-i imite? E adevărat că cei care au preluat odată cu laptele matern această frumoasă și viguroasă limbă, trebuie să revină, din când în când, la Marele (ca scriitor) Druță și să clarifice ce e ROMÂNA pentru ei: „povară sau tezaur sfânt”’, a spus profesorul.
Limba română a fost decretată limbă de stat, iar alfabetul latin și-a revenit în drepturi pe teritoriul Republicii Moldova în 1989, după Marea Adunare Națională din 27 august, anume aici s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină.
