Cu toate amenințările pe care le-a adus țării noastre războiul din Ucraina, acesta a avut și un efect mai puțin evident – Chișinăul și Tiraspolul au demonstrat că, în situații de criză, pot negocia eficient și pot ajunge la înțelegeri complicate, a remarcat Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare, în cadrul unei dezbateri IPN, intitulate „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate”.
„În timp record, sub presiunea riscurilor foarte reale, unele forțate chiar, legate de posibilitatea întreruperii livrărilor de energie electrică, Chișinău și Tiraspol au ajuns foarte repede la niște înțelegeri care par să satisfacă ambele părți. Totodată, trebuie să înțelegem că aceste înțelegeri sunt provizorii (...), fiind reglementate de deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale”, a precizat fostul demnitar, acum director la Asociația Inițiativa Pentru Pace.
Potrivit expertului, complexul de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova deschide un șir de oportunități. „Trebuie să ne redefinim ca țară și să înțelegem ce putem oferi vecinilor, ce putem oferi Europei, ce putem să vindem. Și aici nu mă refer la sectoare ale economiei sau întreprinderi concrete, deci, nu în sensul vânzărilor de vin, miez de nucă sau servicii IT. Noi, ca țară, ca entitate politică și jucător în această regiune, ce putem oferi? De exemplu, ce vinde Elveția lumii? Elveția vinde siguranța banilor (...) Singapore, care nu-i decât o bucată de peninsulă cu mare în jur, ce vinde? A devenit un centru financiar pentru întreaga Asie de sud-est. Danemarca, o țară cu o populație doar puțin mai mare ca a Moldovei, fără importante resurse naturale, ce vinde? Know-how în domeniul energiei regenerabile, know-how legat de ocrotirea mediului”, a exemplificat Alexandru Flenchea, ajungând la întrebarea:
„Ce putem vinde noi? Cred că din primii ani de independență, s-a înrădăcinat ideea că, în afară de potențialul uman, noi nu avem altceva de oferit decât poziția noastră geografică între est și vest. Păi bine, cei 30 de ani de independență au arătat că nu-i tocmai atât de simplu să-ți vinzi poziția geografică, cu atât mai mult că, într-o lume globalizată, geografia începe să-și piardă din valoare. Și cu atât mai mult, Transnistria, ca entitate separatistă, ne-a redus la zero poziția geografică în sensul potențialului de tranzit, cu poduri închise, cale ferată preluată și vameși transnistreni hapsâni. Practic, tot tranzitul ne-a ocolit”, a declarat fostul vicepremier pentru reintegrare. Dar, potrivit lui, războiul din Ucraina ne-a întors această oportunitate, într-o măsură mai mare sau mai mică: „Treptat, infrastructura feroviară a Republicii Moldova și Portul Giurgiulești au devenit brusc mult mai importante decât au fost înainte de război pentru întreaga zonă”.
Totuși, Alexandru Flenchea crede că, dincolo de asta, nu mai e nimic de stors din poziția noastră geografică. „Și atunci, trebuie să depunem efortul să ne reinventăm și să oferim soluții (...) Anticipând întrebarea – ce facem cu conflictul transnistrean? – în contextul viitoarei, vrem să credem, aderări la Uniunea Europeană, este evident că, având un conflict nerezolvat și trupe ruse pe teritoriul nostru, nu ne așteaptă nimeni în UE. Aici trebuie să venim cu soluții. Nu să le așteptăm din altă parte. Noi să le formulăm. Cum putem noi contribui la o securitate mai mare în această zonă a Europei? Evident, nu prin armată, nu prin potențial militar (...) Noi nu avem resurse care să facă diferență pentru UE. În schimb, noi avem o experiență bogată și cu anumite succese pe domeniul de securitate regională, de negocieri și reglementare a conflictelor”, a adăugat expertul.
În altă ordine de idei, Alexandru Flenchea crede că Moldova nu se mai confruntă cu o criză a refugiaților, aceasta încheindu-se atunci când numărul ucrainenilor aflați în țara noastră a început să scadă. În schimb, potrivit lui, Moldova se află la un început de criză socială, economică și potențial politică, legată de faptul că statutul aflării celor 70 de mii de ucraineni aici nu este suficient reglementat. Expertul e de părere că autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a facilita angajarea refugiaților, iar un statut juridic mai clar le-ar oferi mai multă siguranță și lor, și angajatorilor. „Statul Republica Moldova, în baza convențiilor internaționale pe care le-am ratificat, este obligat să le ofere un set minim de garanții, de servicii publice, de sănătate, de educație, de incluziune”, a adăugat Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare, director al Asociației Inițiativa pentru Pace.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate interne și externe”, organizată de Agenția de Presă IPN, a fost ediția a 256-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.