Când vorbim de sistemul educațional, mai ales dacă sunt vizate minoritățile etnice sau lingvistice, sunt foarte multe acuzații și discuții în contradictoriu atunci când cineva nu vrea să învețe limba de stat sau dacă cineva o vorbește rău. Dar există recomandări incluse în actele internaționale europene care precizează cum anume trebuie organizat sistemul educațional pentru cei care vorbesc o altă limbă decât cea de stat. Despre acest lucru a menționat expertul permanent al proiectului, Alexandr Makuhin, în cadrul dezbaterii publice „Sistemul educațional – cheia integrării sociale în Republica Moldova”, organizată de IPN.
Legile internaționale recomanda ca în clasele primare pentru minoritățile etnice studierea să fie organizată în limba pe care o vorbesc ei, dar cu obligația de a fi predată și limba de stat. În școala gimnazială, treptat trebuie să se producă procesul de integrare a sistemului de studii, cu includerea obiectelor în limba de stat, dar cu păstrarea unor obiecte în limba maternă a elevilor.
„Este de notat că acest proces ar trebui să se întâmple treptat, ca să fie unul eficient și fără a traumatiza copiii. Mi se pare că pentru Moldova în actuala situație și cu toate problemele sociale, dar și politizarea sistemului privind studierea limbilor, aceste recomandări sunt necesare”, a menționat Makuhin.
Dezbaterea publică la tema „Sistemul educațional – cheia integrării sociale în Republica Moldova” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
