Dizolvarea Parlamentului este de neevitat. Alegerile parlamentare anticipate şi alegerile prezidenţiale, în cazul unui rezultat pozitiv la referendum, vor avea loc în aceeaşi zi. Informaţia a fost confirmată de trei reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană care au participat aseară, 23 iulie, într-o emisiune la postul TV 7. Scrutinul va avea loc pe 14 noiembrie, a precizat liberal-democratul Mihai Godea. La emisiune a fost prezent şi secretarul Comitetului Central al Partidului Comuniştilor, Iurie Muntean, care a reiterat poziţia partidului său de boicotare a plebiscitului din 5 septembrie, transmite Info-Prim Neo. Deputatul democrat Oazu Nantoi a declarat că dizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate, lucru ştiut şi de PCRM, a fost decisă încă pe 7 decembrie 2009 când, din cauza poziţiei distructive a parlamentarilor comunişti, Marian Lupu nu a fost votat preşedinte al Republicii Moldova. Referendumul este singura cale de a debloca situaţia, a spus preşedintele fracţiunii PLDM, Mihai Godea, susţinut şi de liberalul Boris Vieru. Iar Oazu Nantoi a adăugat că, în urma referendumului şi a avizării rezultatelor acestuia de către Curtea Constituţională va fi creată baza juridică pentru a modifica procedura de alegere a şefului statului în favoarea votului direct al alegătorilor. Întrebat dacă PCRM va avea dreptul moral să-şi înainteze un candidat la prezidenţiale în cazul în care scrutinul avea loc ca rezultat al referendumului constituţional, secretarul Comitetului Central al Partidului Comuniştilor a spus că formaţiunea sa nu este împotriva alegerii directe a preşedintelui şi nici a referendumului ca formă de aflare a voinţei poporului. PCRM boicotează anume plebiscitul din 5 septembrie, desfăşurat în baza Codului electoral modificat, în care rata de participare pentru validarea rezultatelor referendumului a fost scăzută până la 16,5%+1 alegător.a fost scăzută până 1/3 din alegători (33%), „iar soarta ţării va fi decisă de16,5%+1 alegător”. Când la putere era PCRM această rată era de 60%, a adăugat deputatul comunist. „Scopul acestui referendum este evident: evitarea alegerilor parlamentare anticipate. PCRM nu este împotriva alegerii preşedintelui de către popor. O demonstrează şi faptul că am îndemnat insistent Alianţa pentru Integrare europeană să votăm modificarea art.78 din Constituţie în Parlament, în redacţia propusă de ei (AIE – n.r.) şi avizată de Curtea Constituţională. Însă nu am auzit nimic altceva decât copilării de genul: Nu avem încredere în comunişti. Nu ne-au lăsat să le arătăm faţa reală a comuniştilor”, a menţionat Iurie Muntean. Deputatul comunist a reiterat că singura condiţie înaintată pentru votarea proiectului de modificare a art. 78 în două lecturi, pe 12 şi 13 noiembrie, a fost ca pe 14 noiembrie să fie semnat decretul de dizolvare a Parlamentului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate. „Dar au preferat (AIE – n.r.) să cheltuie 40 de milioane de lei pentru un referendum de care nimeni nu are nevoie. Şi noi ştim că peste 70% din populaţie vrea să voteze pentru preşedinte. Dar mai ştim că 75% vrea alegeri parlamentare anticipate (...) Iar Ghimpu (Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republica Moldova – n.r.) a spus de nenumărate ori că alegeri nu vor fi. Şi îl cred ştiind că nu are interes pentru aceste alegeri”, a subliniat secretarul Comitetului Central al PCRM. Mihai Godea a spus în context că, dacă Alianţa pentru Integrare Europeană ar fi înghiţit momeala PCRM, nu s-ar fi ajuns niciodată la modificarea art. 78. Iar Oazu Nantoi a subliniat că, în condiţiile în care legea permite modificări în Constituţie doar cu votul a 67 de deputaţi, PCRM avea o poziţie confortabilă ştiind că nimic nu se va decide fără ei. Când, însă, Curtea Constituţională a dat o interpretare la lege spunând că modificarea poate avea loc şi pe calea referendumului, PCRM a intrat în panică, schimbându-şi peste noapte poziţia. „Dar e târziu”, a menţionat deputatul. Reprezentanţii AIE au confirmat că au un staff comun pentru referendum, dar au precizat că acesta nu este nicidecum un centru unic de planificare a acţiunilor. „Nu creăm un bloc electoral. Fiecare partid va merge pe propria care, se va adresa electoratului său. Acest staff are sarcina doar să coordoneze acţiunile AIE. Fiecare trebuie să găsim argumente pentru a convinge cetăţenii Republicii Moldova că pe 5 septembrie avem posibilitatea să facem un pas spre stabilitate politică”, a menţionat Oazu Nantoi. Deputaţii AIE s-au arătat încrezători că este suficient timp pentru campanie, întrucât alegătorii nu au nevoie de multe explicaţii, înţeleg foarte bine esenţa acestui referendum şi vor veni la urne pe 5 septembrie. „Sunt ferm convins că la referendum vor participa mai mult de 50% dintre alegători”, a spus liberalul Boris Vieru. Iar Oazu Nantoi a adăugat că este echitabil ca oamenii pasivi din punct de vedere politic să nu-i poată domina pe cei activi. Toată lumea este chemată la referendum, iar cei care vor veni vor decide soarta ţării. La Referendum alegătorii vor trebui să răspundă la o singură întrebare: dacă îşi doresc sau nu să fie modificată Constituţia astfel ca şeful statului să poată fi votat direct de popor.