Din perspectiva de gen, scrutinul parlamentar din 11 iulie 2021 a înregistrat tendințe pozitive, însă pe unele domenii încă se mai atestă inegalități. Progresele se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați și la faptul că a crescut numărul femeilor care au acces în legislativ. De asemenea, s-a schimbat percepția alegătorilor față de participarea femeilor în politică. Cu toate aceste, se observă menținerea inegalităților cu privire la veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, dar și accesul lor la mass-media. Concluziile se conțin într-o analiză prezentată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, transmite IPN. 

Analiza arată că sistemul de cotă dublă – cota de reprezentare de 40% și prevederile de plasare pe liste – a sporit numărul femeilor în Parlament. În anul 2021, s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de deputată –  46,7%. Cu un număr mai mare de candidate pe liste a crescut și numărul femeilor deputate – cu aproximativ 12% mai mare față de scrutinul din 2019 și cu 16% mai mare față de scrutinul din 2014. Prevederile de plasament au asigurat o repartizare mai echitabilă a candidaților și candidatelor și nu a permis ca numărul femeilor deputate să fie afectat de schimbările repetate din liste.  



Conform rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în legislativ au acces 41 de deputate. După operarea tuturor remanierilor în desemnarea funcțiilor de conducere, datorită prevederilor de plasament, numărul femeilor nu a scăzut, dar a crescut.



În continuare se mențin însă inegalitățile la capitolul venituri ale candidaților și candidatelor. O candidată are un câștig mediu de aproximativ 258,3 mii de lei, comparativ cu 425,7 mii de lei în cazul bărbaților, ceea ce reprezintă 60% din venitul bărbaților. Averea femeilor candidate este mai mică față de averea bărbaților candidați și mai puțin valoroasă. De exemplu, valoarea medie a autoturismelor declarate de femei candidate la fel constituie circa 1/3 din valoarea autoturismelor deținute de bărbați.



Analiza mai arată că în campania electorală spațiul mediatic continuă să fie dominat de bărbații candidați. Femeile candidate au fost mai puțin prezente în dezbaterile și publicitatea electorală, dar și în talk-show-urile din perioada campaniei electorale. Din numărul total al persoanelor prezente la dezbaterile organizate, doar 15,4% au fost femei candidate, comparativ cu 84,6% bărbați candidați. Deși au reprezentat 40% din candidați, femeile candidate au avut la dispoziție doar 22,7% din timpul de emisie din perioada electorală.

Spoturile în care au fost prezente doar femei sau au predominat femei (în cele mixte) au constituit doar 11,9% pe întreaga campanie electorală. Femeile practic lipsesc din platourile talk-show-uri politice. În cele 61 de emisiuni monitorizate doar 13 % dintre participanții principali și 17,6% dintre cei secundari au fost femei.

 

Autorii analizei constată că stereotipurile și percepțiile cu privire la rolurile de gen se atenuează. Chiar dacă problema stereotipurilor de gen este una semnificativă, în Moldova se atestă o tendință robustă de atenuare a acestora. Spre exemplu, în anul 2009, 32% din cetățeni considerau că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, în anul 2018, această ponderea a scăzut la 19% iar în anul 2021 (în perioada campaniei electorale) această pondere a scăzut la 12%. Această tendință este valabilă și pentru toate stereotipurile de gen cum ar fi cele legate de rolurile de îngrijire sau rolurile tradiționale ale bărbaților.