Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legii de revizuire a Constituţiei referitoare la modul de alegere a preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor. În cadrul şedinţei de vineri, 4 martie, în vederea evitării vidului legislativ, Curtea a declarat neconstituţională Legea cu privire la alegerea preşedintelui şi a revigorat prevederile Codului Electoral privind alegerea şefului statului prin vot direct de către cetăţeni. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională de către 18 deputaţi ai fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova, transmite IPN.
Curtea a reţinut că textul Constituţiei nu numai că permite, ci şi impune dizolvarea repetată a Parlamentului în cazul în care acesta se dovedeşte a fi incapabil să aleagă preşedintele ţării. Teoretic, acesta aşadar poate fi dizolvat din acelaşi motiv pentru un număr indefinit de ori. Preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, enunţând decizia, a spus că situaţia Republicii Moldova este unică din acest punct de vedere şi această particularitate se datorează anume modificării articolului 78 din Constituţie în anul 2000.
Curtea a constatat că intervenţia în anul 2000 în conţinutul mecanismul articolului 78 din Constituţie, menit să asigure funcţionalitatea instituţiilor statului, a creat o situaţie inedită, care a generat ruperea acestei unităţi constituţionale, pentru că nu asigură funcţionarea normală a instituţiei preşedintelui. Astfel, prin incapacitatea Parlamentului de a alege un candidat de compromis, s-a creat o situaţie de impas politic şi instituţional, generându-se un cerc vicios de alegeri şi dizolvări.
Alexandru Tănase a menţionat faptul că aceste modificări au generat şi generează incertitudini în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui şi funcţionalitatea instituţiilor constituţionale. Acest fapt este confirmat şi prin numeroasele solicitări de interpretare a articolului 78 din Constituţie, precum şi iniţiativele de revizuire a acestor modificări. În pofida tuturor acestor eforturi, această sursă de blocaje constituţionale aşa şi nu a fost eliminată. Îngrijorări în acelaşi sens au fost exprimate şi de Comisia de la Veneţia în avizele sale. „Astfel, Curtea este pusă în situaţia de a elimina mecanismele ce generează dezechilibrarea instituţiilor constituţionale, salvând astfel coerenţa Constituţiei”, a subliniat preşedintele Curţii.
Curtea a reţinut faptul că reforma constituţională din 2000 a generat în realitate un sistem de guvernare imperfect, existând un potenţial de conflict între autorităţile statului. Astfel, având în vedere imperativul evitării unui vid legislativ, precum şi ţinând cont de urgenţa abordării impasului constituţional în contextul expirării apropiate a mandatului actualului preşedinte, Curtea a dispus revigorarea mecanismul legal anterior modificării Constituţiei ce ar asigura alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.
În acelaşi timp, Curtea a precizat că efectele prezentei hotărâri au efect doar pentru viitor şi nu se extind asupra mandatului preşedintelui Republicii Moldova în exerciţiu. Astfel, preşedintele ales prin votul Parlamentului exprimat la 16 martie 2012 rămâne în funcţie până la expirarea mandatului pentru care a fost ales. De asemenea, prezenta hotărâre nu înseamnă că actele adoptate de preşedintele ales în baza articolului 78 în redacţia prevederilor declarate neconstituţionale sau de persoana care a exercitat interimatul funcţiei de preşedinte sunt neconstituţionale doar pe baza acestui temei.
Hotărârea Curţii este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
