În campania electorală concurenţii s-au întrecut în promisiuni cu duiumul aduse în faţa alegătorilor prin diverse modalităţi: dezbateri, publicitate electorală, întâlniri cu alegătorii, acţiuni stradale cu scenarii bine gândite etc. Lupta finală se dă pentru voturile indecişilor. Aici vor avea un cuvânt de spus şi simbolurile electorale. „Deşi simbolul ca atare serveşte doar a şi imbold pentru adoptarea unei decizii, este foarte important, prezentându-se ca o punte de trecere de la întipărirea inconştientă spre apariţia motivului care ulterior va determina acţiunea comportamentală”, explică psihologul Svetlana Rusnac, şefa Catedrei Psihologie a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Potrivit Nataliei Cojocaru, specialist în psihologia socială, importanţa liderului şi semnele definitorii ale formaţiunii sunt decisive pentru obţinerea unui vot, iar cetăţenii din R. Moldova nu atrag o atenţie specială echipei partidului. „La nivelul conştiinţei populaţiei, liderul trebuie să fie unul salvator pentru echipă şi nu invers. Acestuia îi sunt atribuite responsabilităţi pentru reuşitele sau nereuşitele formaţiunii. Dacă oamenii s-ar ghida doar de emblema unei formaţiuni, atunci posibilităţile de a obţine noi aderenţi sunt mici. Însă în urma interdependenţei dintre siglă, mesaj, acţiuni şi liderul acesteia, formaţiunea are toate şansele să ajungă în legislativ”, a declarat Natalia Cojocaru. [Sigle care provoacă confuzie] Specialiştii identifică un şir de formaţiuni politice care prin semnele electorale nu fac decât să provoace confuzie printre alegători. Spre exemplu, cromatica şi sigla Partidului Social Democrat (PSD) fac o legătură directă cu identitatea Partidul Comuniştilor (PCRM). „PSD niciodată nu va fi asociat cu primăvara sau cu simbolul renaşterii, reînvierii, ci mai degrabă culoarea roşie a formaţiunii va fi confundată cu PCRM”, este de părere Natalia Cojocaru. Prin siglă sa – mărţişorul – PSD încearcă să ofere formaţiunii conotaţii naţionale, încercând să transmită alegătorilor că, dacă va ajunge la guvernare, va oferi societăţii un reviriment în viaţa social-politică şi economică. „Pe de altă parte, mărţişorul ca siglă pentru o formaţiune este banal. Semnul electoral nu este inspirat, iar formaţiunea poate fi confundată cu festivalul „Mărţişor” care întâmplător a ajuns în buletinele de vot”, spune Valentin Dorogan, expert în semiotică, şeful Catedrei Comunicare, de la Universitatea de Stat din Moldova. Valentin Dorogan este de părere că şi cromatica PCRM-ului permite a interpreta formaţiunea ca fiind una revoluţionară, care promovează schimbarea şi patriotismul sau că PCRM ar fi capabilă de vărsare de sânge şi violenţă pentru a ajunge la putere. Psihologul Svetlana Rusnac spune că pentru seceră şi ciocan cetăţeanul simplu poate avea un sentiment de feminitate şi masculinitate, dar şi de nesiguranţă din contradicţia acestor două părţi. Despre sigla Partidului Democrat (PDM) – un buchet de trandafiri roşii – Svetlana Rusnac spune că, de asemenea, poate fi confundat cu PSD. Totodată, precizează că buchetul de trandafiri poate să însemne fertilitate, moarte-renaştere, dar şi sentimente duplicitare de frică şi speranţă.„De fapt, este o siglă banală, care poate fi interpretată printr-un posibil succes al ţării sau printr-o declaraţie de dragoste faţă alegători”, a opinat Valentin Dorogan. Electoratul este indus în eroare şi de Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE). „MAE, prin abrevierea care apare în siglă, poate fi uşor confundată cu Ministerul Afacerilor Externe. Deşi prin semnele electorale formaţiunea demonstrează că tinde spre integrarea în Uniunea Europeană, reliefându-i caracterul patriotic, există foarte puţine şanse ca alegătorii să manifeste un interes sporită pentru aceasta”, crede Natalia Cojocaru, specialist în psihologia socială. „În totalitatea ei sigla MAE-ului se remarcă prin simbolistică masculină, cu excepţia cercului format din stele (feminitate), care este redat mai puţin expresiv. Autorii siglei au intenţionat să prezinte dinamismul şi dezvoltarea, care urmează să se parcurgă o cale dificilă şi marcată de mai multe probleme pentru integrarea în UE”, afirmă psihologul Svetlana Rusnac. [Cu miros de naftalină] Experţii sunt de părere că o bună parte din alegători plasează Uniunea Centristă din Moldova (UCM) pe o linie cu PCRM, pe motiv că liderul formaţiunii, Vasile Tarlev, a fost şi va fi privit ca promotor al idealurilor comuniste. În acelaşi timp, UCM are puţine şanse să cucerească electoratul prin siglă, deoarece excesul de culori utilizate îi derutează, este de părere Valentin Dorogan. Psihologul Svetlana Rusnac spune că inscripţia „Tarlev” în sigla UCM-ului induce imaginea autoritarismului. Sigla Partidului Conservator (PC) – un strugure – plasează formaţiunea în rândul partidelor cu idei răsuflate, cu miros de naftalină, şi permite o confuzie dintre PC şi alte formaţiuni de genul PCRM. „Formaţiunea se identifică cu o siglă conservatoare care demonstrează încă o dată că trăim cu nostalgia pentru timpurilor sovietice”, spune expertul în semiotică Valentin Dorogan. Şefa catedrei psihologie din cadrul ULIM, Svetlana Rusnac, crede că strugurele provoacă un sentiment de mândrie a plaiului, dar şi de incapacitate de realizare a dorinţelor. Şi semnele electorale ale Uniunii Muncii „Patria-Rodina”, Partidului Republican (PR) şi Partidului Dezvoltării Spirituale „Moldova Unită” lasă imaginaţia alegătorilor să zboare în vremurile sovietice. „Siglele acestor formaţiuni denotă orientarea procomunistă, nostalgia timpurilor sovietice, prin care se optează unirea etniilor din R. Moldova. [Fără noi adepţi] Semnele Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) nu vor mai sensibiliza pe nimeni. Astfel, nici inima, nici simbolul lui Ştefan cel Mare, nici stelele Uniunii Europene care formează sigla formaţiunii nu vor mai putea determina obţinerea unor noi alegători, deoarece liderii formaţiunii s-au compromis prea mult, consideră Natalia Cojocaru, specialist în psihologia socială. În opinia ei, PPCD poate rămâne cu 4-5% din cele 11% voturi obţinute la alegerile parlamentare din 2005. Totodată, Svetlana Rusnac, şefa Catedrei Psihologie la ULUM, spune că inima PPCD-ului, în care se conţine imaginea stelelor galbene (Comunitatea Europeană) şi cea a monumentului Domnitorului Ştefan cel Mare (istoria, tradiţia, statlitatea), transmite un mesaj puternic şi pozitiv alegătorului. Nici PCRM-ul nu va acapara noi adepţi, ci se va limita doar la cei fideli, spun experţii. Există posibilitatea ca electoratul dezamăgit în PCRM, dar care încă trăiesc cu nostalgia timpurilor trecute să ofere votul pentru UCM, PSD sau pentru alte partide cu orientare pro-rusă”, a spus Natalia Cojocaru. [Încotro merg indecişii?] Experţii în psihologie şi în comunicare împart electoratul indecis în câteva categorii: alegătorii care s-au dezamăgit anterior într-o formaţiune politică, cei care sunt slab informaţi despre oferta electorală, cei dezinteresaţi şi care întotdeauna au votat la întâmplare sau tinerii care îşi formează preferinţe. Electoratul dezinteresat şi neinformat, dar care totuşi va merge la alegeri va vota simbolul electoral care îi va părea mai interesant sau care va fi mai atractiv din punct de vedere al cromaticii. După un alt scenariu, este posibil ca cetăţenii neiniţiaţi să-şi ofere voturile primelor cinci formaţiuni incluse în buletine. În acest caz va funcţiona efectul primei informaţii. Prima informaţie este şi cea care ne atrage atenţia şi care, de obicei, o considerăm cea mai importantă, spune expertul în psihologie socială, Natalia Cojocaru. Segmentul alegătorilor dezamăgiţi în anumite formaţiuni politice, ar alege un partid în care să-şi poată investi încrederea, un partid care nu s-a compromis până acum sau care îi este apropiat ca mesaj. În opinia Nataliei Cojocaru, majoritatea voturilor indecişilor vor fi distribuite între Partidul Liberal (PL) şi Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), şi poate doar un mic segment din categoria indecişilor vor opta şi pentru Alianţa „Moldova Noastră” (AMN). Expertul în semiotică Valentin Dorogan este de părere că şi alegătorii care se declară neavizaţi în domeniu cunosc foarte multe simboluri ale formaţiunilor politice întrucât acestea au fost prezente şi în alegerile anterioare. „Sunt partide de genul PCRM, AMN care au mai fost pe arena politică şi alegătorii au auzit cel puţin o dată despre existenţa acestora. Astfel, la nivel de subconştient, cetăţeanul cunoaşte mai multe sigle şi îşi va putea forma o opţiune de vot pe moment”, crede Dorogan. Dorogan spune că cetăţenii percep PL, PLDM şi AMN ca formaţiuni cu caracter patriotic, care au drept scop integrare R. Moldova în UE, păstrarea tradiţiilor naţionale, apărarea valorilor morale, revigorarea soical-politică şi economică a ţării. Potrivit Svetlanei Rusnac, soarele AMN-ului pe fundalul bolţii cereşti creează asociaţia de putere, însă această puterea poate fi interpretată ca fiind una non-controlată care poate curma viaţa prin strălucirea sa. „În siglele electorale verdele se întâlneşte destul de rar. Cu toate acestea prin stejar PLDM a încercat să transmită maselor virilitate, putere, rezistenţă, dar şi asociaţii nedorite – lipsă de susţinere. Verdele se prezintă ca o culoare mediator între rece şi cald, este o culoare tonifiantă, liniştitoare, răcoritoare, umană”, a mai spus Svetlana Rusnac. Specialiştii spun că doar câteva elemente ale siglelor electorale provoca inconştientul electoratului spre impulsionarea unei motivaţii favorabile unei sau altei forţe politice, printre care elementele masculinităţi promovate de semnele AMN, PCRM, PLDM, MAE, PPCD. „La fel, în conştiinţa colectivă contemporană s-a înrădăcinat un nou arhetip – cel al bunăstării rezultate din integrarea europeană. Simbolistica europeană conferă atractivitate siglelor PL şi PPCD. Deşi se întîlneşte în încă două sigle, ea este redată inexpresiv”, a adăugat Rusnac.