Ala Mîndîcanu: Nu sunt mulți din cei informați sau interesați de acest referendum

Președinta Comunității Moldovenilor din Québec, Ala Mîndîcanu, consideră că nu sunt mulți conaționali din zonă care sunt informați sau interesați de referendumul inițiat de către Igor Dodon, în condițiile în care este vară și lumea este în concedii, la mare, la munte. Solicitată de IPN, reprezentanta diasporei a declarat că este convinsă că referendumul în cauză nu este necesar și nici nu este inițiat pentru cei plecați de acasă în speranța unei vieți mai bune.

Ala Mîndîcanu spune că a aflat despre lansarea înregistrării prealabile pentru referendum din știri și din mesajul Biroului Relații cu Diaspora. A căutat în Constituția Republicii Moldova dispozițiile cu privire la referendum și a găsit două articole care, la prima vedere, vin în contradicție unul cu altul. Unul prevede că Parlamentul are atribuția de a declara referendum, iar altul că președintele poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național. „Înțeleg că numai Parlamentul poate declara un referendum, iar președintele poate iniția unul consultativ, pe care tot Parlamentul trebuie sa-l aprobe. Știu că președintele a emis un decret special. Și acum sunt nedumerită: fie că parlamentul a adoptat Legea privind desfășurarea referendumului pe 24 septembrie 2017 și o ține în secret, fie că CEC a făcut anunțul „din capul lui”, doar în baza decretului, ignorând articolul 66 (b) al Constituției. Dar pentru că agențiile dau și informația privind costurile unui atare proces, bănuiesc că anume Guvernul a pregătit decizia respectivă, și știu că nu o putea face fără aprobarea Parlamentului. Ceva nu se leagă aici și eu nu înțeleg încă esența problemei. Rămâne să aflăm mai târziu”, a menționat Ala Mîndîcanu.

„Mai e ceva – spune președinta Comunității Moldovenilor din Québec – acest așa-zis referendum, pe care nimeni nu și l-a dorit și nu l-a cerut, pentru că nu pune probleme de o importanță strategică pentru Republica Moldova, va fi unul ordinar sau consultativ? Care-i statutul său și ce va urma? Câți cetățeni cu drept de vot trebuie să participe la el ca să fie valid?” „Întrebări avem mai multe decât răspunsuri. Eu îl consider total neavenit. Dar este opinia mea personală, poate cetățeanul nostru își  dorește mai mult decât orice să-i ofere președintelui împuterniciri suplimentare și să modifice Constituția, transformând statutul Republicii Moldova din republică parlamentară în una prezidențială… Și mai e ceva – să pui patru întrebări, atât de diferite și lipsite de o legătură logică, la un singur referendum, eu consider că nu e serios”, a mai spus Ala Mîndîcanu.

Președinta Comunității Moldovenilor din Québec crede că e o manipulare nedisimulată, mai ales dacă pui la socoteală că fiecare întrebare ține de un domeniu diferit – una de furtul miliardului (domeniu economic), alta – de împuterniciri suplimentare pentru președinte (modificarea structurii statului), a treia – de reducerea numărului de parlamentari (domeniul legislativ) și a patra – de predarea istoriei (domeniul educației).  „În același timp, lipsește cu desăvârșire întrebarea privind modificarea Codului Electoral, atât de discutată astăzi. Am impresia ca cetățenii sunt considerați niște retardați mintal care spun „da” la orice. Nu-mi imaginez un atare „referendum” în Franța sau SUA”, a remarcat Ala Mîndîcanu.

Cât despre înregistrarea prealabilă (în perioada 11 iulie-9 august) a cetățenilor cu drept de vot care vor fi peste hotare în ziua referendumului, reprezentanta diasporei consideră că această procedură  va fi un eșec total. Potrivit ei, dacă nici la alegerile președintelui pe site-ul Comisiei Electorale Centrale nu s-a înscris multă lume din diasporă, cu atât mai mult cetățenii stabiliți peste hotare nu se vor înscrie acum.

Președintele Igor Dodon a semnat la sfârșitul lunii martie un decret privind desfășurarea unui referendum consultativ republican. Plebiscitul urmează să aibă loc pe 24 septembrie, iar cetățenii vor răspunde la patru întrebări, legate de convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență acordate de BNM celor trei bănci falimentare, de acordarea președintelui a împuternicirilor de dizolvare a Parlamentului în alte condiții decât cele prevăzute în prezent. Alegătorii vor fi întrebați dacă susțin reducerea numărului deputaților de la 101 la 71, dar și dacă sunt de acord cu predarea în școli a Istoriei Moldovei.

În perioada 11 iulie – 9 august, cetățenii cu drept de vot care se vor afla în străinătate în ziua referendumului din 24 septembrie se pot înregistra în prealabil prin intermediul paginii web www.alegator.md sau prin depunerea unei cereri scrise la misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova din țara în care se află. Cetățenii care s-au înregistrat în prealabil vor fi automat radiați din lista electorală de bază de la locul de domiciliu din Republica Moldova. Această radiere va fi valabilă doar pentru referendumul republican consultativ din anul curent. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, înregistrarea prealabilă va permite stabilirea numărului estimativ al alegătorilor care vor vota peste hotarele țării, în vederea constituirii secțiilor de votare suplimentare în străinătate.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.