[– Acum, la sfârşitul sesiunii Parlamentului, vă rog să punctaţi cele mai bune rezultate ale activităţii legislativului în perioada care s-a scurs cu motivaţia de ce acestea au fost posibile?] – Multe au fost şi au fost bune. Mai important este că noi am urmat cursul de realizare a Programului de guvernare pentru integrare europeană, fapt pentru care au fost făcute respectivele modificări în legislaţie. A fost o mai mare accesibilitate şi participare a cetăţenilor de peste hotarele republicii la acţiunile noastre. Ştiu că sunt mesaje foarte bune de peste hotare. Cel mai important lucru este că s-a restabilit încrederea în forţele politice care se află la guvernare, încredere care era foarte serios erodată de fosta guvernare comunistă – încrederea pentru integrarea europeană, or predecesorii noştri una spuneau şi alta făceau. Elaborau programe, mecanisme, instituţii, dialoguri, dar în fond direcţia şi mentalitatea era aceeaşi – spre est. Poziţia clară i-a convins pe partenerii noştri, aşa încât au fost realizate un şir de acorduri. Printre cele mai importante consider că este acordul semnat cu guvernul american, pentru redresarea infrastructurii, comunicaţiilor şi a sistemului de irigare, de circa 500 de milioane de dolari. Apoi acordurile cu FMI, BERD, cu guvernul României. Ne-a reuşit, în mod special, şi restabilirea încrederii şi comunicării cu partenerii noştri vestici europeni, în special cu vecinii noştri. Să nu mai vorbim despre scoaterea sârmei ghimpate, deschiderea Consulatelor României la Bălţi şi Cahul, Acordul despre micul trafic la frontieră, chiar şi bursele acordate tinerilor noştri pentru a studia în România etc. Pe linie legislativă au fost întreprinse măsuri foarte importante pentru rectificările Codului electoral, care vine cu nişte amendamente foarte serioase ca rezultat al ultimelor două scrutine. S-au făcut modificări care oferă posibilitate ca şi cetăţenii de peste hotare să participe la actul electoral şi să se formeze acel registru electoral unic al populaţiei şi multe alte lucruri. [– Haideţi să aplicăm acelaşi procedeu şi în raport cu cele mai mari eşecuri ale Parlamentului în sesiunea primăvară-vară 2010] – Primul şi cel mai mare eşec este că nu s-a reuşit modificarea art. 78 (articolul 78 din Constituţia Republicii Moldova prevede modalitatea alegerii preşedintelui – n.r.). Acest eşec nu ne aparţine atât nouă, cât opoziţiei, care a blocat iniţiativele Alianţei şi permanent a declarat una doar pentru imagine, dar în realitate a făcut cu totul altceva. Am creat şi o comisie comună de modificare a art. 78 în cadrul Parlamentului, cu participarea, chipurile, a opoziţiei, cu pretenţii ultimative în această comisie, şi iată că am ajuns în această situaţie care practic ne-a împins spre alegeri anticipate. Al doilea eşec, în plan pur legislativ, este neadoptarea Codului educaţiei, impus de Tratatul de la Bologna şi de alte instituţii internaţionale care cer o modificare radicală a sistemului nostru de învăţământ, or noi până mai ieri aveam absolvenţi care aveau în buzunare atestate de absolvire a şcolii medii, ceea ce în Europa nu mai există. Acesta este un regres faţă de exigenţele pe care ni le impune comunitatea europeană. Nu s-a reuşit o serie de modificări ale legislaţiei care vine în concordanţă cu programul de guvernare, dar sperăm că în sesiunea de toamnă vom reuşi să mai facem paşi siguri în această direcţie şi poate că vom adopta şi în prima lectură Codul educaţiei. [– Alianţa pentru Integrare Europeană mai există? Ce mecanisme de coordonare a activităţii AIE au componentele acesteia după închiderea sesiunii Parlamentului?] – Da, sigur. Chiar eu am propus la ultima şedinţă a Alianţei elaborarea unei declaraţii comune care ar sublinia politica comună în campania pentru referendum. În faza incipientă s-a propus crearea unui staff electoral, care va fi compus din reprezentanţii componentelor Alianţei. La ultima şedinţă s-a acceptat, în principiu, ideea de creare a staffului, unii şi-au delegat deja reprezentanţii, alţii încă urmează săptămâna aceasta. Eu cred că la sfârşitul săptămânii liderii Alianţei se vor întruni şi pentru această problemă şi, în curând, veţi auzi despre existenţa staffului, componenţa nominală şi primele documente elaborate care vor desena concret strategia noastră în campanie. [– De ce componentele AIE se atacă tot mai mult şi tot mai dur în ultimul timp? A început campania electorală?] – Dimpotrivă, eu cred că campania electorală impune revenirea la nişte principii şi coordonări comune. Au fost diferite puncte de vedere referitor la tactica noastră de adoptare a unor legi, decrete, declaraţii, dar consider că acele atacuri nu sunt nesemnificative şi nu au putut să ştirbească temeiurile care au fost la baza acestei Alianţe.