Este bine că autoritățile propun lockdown, cu masuri compensatorii, la sume exacte, dar nu este suficient. Republica Moldova ar trebui să ia exemplu de la alte state, unde se implementează două măsuri prioritare: susținerea antreprenorilor, prin garantarea de stat a creditelor urgente, pentru a le facilita accesul la lichidități și compensarea timpului de muncă redus pentru angajați cu 70-80%. Declarațiile au fost făcute de Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, la dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Cred că pot fi mobilizate resurse pentru a implementa un asemenea program, care nu ar costa. Bugetul Republica Moldova și-ar permite un asemenea program. Evident, va trebui să optimizăm din alte surse. Dar, analizând situația finanțelor publice de anul trecut, și FISC-ul, și Vama și-au făcut destul de bine meseria în plină criză. S-a menținut sistemul de finanțe publice cât de cât stabil”, a argumentat expertul. În opinia sa, anul trecut, Guvernul nu a avut o viziune politică clară pentru a susține populația și firmele în pandemie. În schimb, s-a investit în infrastructură, ceea ce este o măsură care arată că viziunea Guvernului a fost mai curând să modernizeze infrastructura decât să sprijine agenții economici în pandemie, remarcă expertul.
„Având în vedere că este pandemie și criză, suportul țintit pentru cei care au suferit în pandemie a fost foarte slab. Statul nu a recurs la măsuri drastice de lockdown, aceasta și a impus firmelor să se descurce de sine stătător. În schimb, s-a recurs la construcții de drumuri și alte elemente de infrastructură. Pentru că, anul 2020 a fost un an electoral și politicienii au preferat să cheltuie pentru a-și maximiza bazinul electoral. Este un caz când o anumită doză de populism sau atitudinea politicienilor axată pe interese electorale a compromis capacitarea Republicii Moldova să administreze cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani și cea mai gravă criză sanitară din toată istoria existenței țării”, subliniază Adrian Lupușor.
Întrebat de unde poate lua statul mijloace financiare suplimentare în situație de criză și cu ce condiții le poate oferi în calitate de sprijin agenților economici, expertul a răspuns că există patru surse. „Este vorba de (1) optimizarea cheltuielilor neprioritare, ca de exemplu investițiile în infrastructură. Toate resursele trebuie redirecționate pentru sistemul medical, acestea trebuie să susțină lockdown-ul; (2) Trebuie rectificată Legea bugetului pentru anul curent, pentru a extinde planurile de împrumuturi pe intern. Statul ar trebui să emită obligațiuni ale valorilor mobiliare de stat pentru a se împrumuta pe intern; (3) Partenerii de dezvoltare și (4) „Opțiunea de a emite euro-obligațiuni, cum au făcut multe țări”, a punctat Adrian Lupușor.
Adrian Lupușor crede că majoritatea politicienilor sunt împotriva stării de urgență pentru că e o măsură nepopulară. Este vorba de „un test picat de elitele politice, deoarece nu au reușit să se coalizeze. „Acum Republica Moldova are nevoie de două elemente esențiale: o coalizare a tuturor forțelor politice în lupta cu COVIDUL (noi trebuie să conștientizăm gravitatea acestei probleme pentru că oamenii mor și vor muri și mai mulți) și pentru reducerea răspândirii pandemiei. E un subiect care nu are culoare politică, e vorba de salvarea vieților omenești. Cred că toți politicienii din Parlament trebuie să se așeze la masă și să discute cum să salveze populația de efectele dramatice ale acestui virus. Restul se pot discuta ulterior”, a fost îndemnul lui Adrian Lupușor.
Dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice” este ediția a 178-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
