Planurile de integrare a Republicii Moldova, proiectate în dialogul politic și de securitate la nivel înalt cu Uniunea Europene și procesele de reintegrare a raioanelor din stânga Nistrului sunt procese paralele. Între ele există puncte de tangență, subiecte comune, cum ar fi securitatea energetică, dar și o diferență distinctă pe filiera relațiilor cu Uniunea Europeană. Declarații în acest sens au fost făcute de Adrian Băluțel, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul dezbaterii „Republica Moldova va achiziționa gaze prin Uniunea Europeană: ce înseamnă aceasta și la ce efecte ne putem aștepta?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Potrivit deputatului, este remarcabil faptul că din momentul lansării recente a Dialogului la nivel înalt RM - UE, a depunerii cererii de aderare, deja a avut loc conectarea Republicii Moldova la rețelele europene de distribuire a curentului electric, a venit și știrea despre posibilitatea Republicii Moldova de a procura gaze pe platforma europeană. Viteza cu care se întâmplă aceste lucruri dovedesc că efortul de integrare a Republicii Moldova este luat în serios, dă roade și oferă anumite perspective de discuții pe teme foarte concrete.
În viziunea deputatului, decizia creării platformei UE de procurare a resurselor energetice plasează subiectul în zona pur economică, scoțându-l de sub influențele politice. „Tu negociezi corelația „volum – preț”, încercând să obții un preț mai mic și excluzi posibilitatea ca negocierile să fie influențate prin diferite condiționări și concesiuni, favoruri politice. În special, pentru țările mici care nu au o capacitate atât de mare de negociere, platforma este un lucru extrem de benefic”, a spus Adrian Băluțel.
Cât privește presupunerea că se poate întâmpla că un monopolist va fi substituit cu altul, deputatul este optimist și crede acest lucru nu se va întâmpla, inclusiv pentru țările asociate - din considerentul că politica de achiziții a gazelor a țărilor membre nu este reglementată de politicile Comisiei Europene, ele dispunând de o anumită marjă de manevră.
Spre deosebire de colegul său de panel, expertul Sergiu Tofilat, politicianul Adrian Băluțel consideră că actualele evoluții energetice nu e bine să fie utilizate în reglementarea transnistreană. „Părerea mea este că subiectul securității energetice și cel al reglementării transnistrene nu trebuie interconectate și iată de ce: de foarte mult timp Republica Moldova a fost obiectul unui șantaj (axat pe energie). Să folosim noi securitatea energetică, subiectul energetic pentru reglementarea conflictului transnistrean ar ieși că Republica Moldova recurge, într-un mod sau altul, la același instrument... Eu nu cred că e bine. Pentru o soluționare durabilă, conflictul transnistrean necesită o soluționare diplomatică la masa de negocieri. Respectiv, nu cred că este cazul să examinăm împreună aceste două subiecte – foarte sensibile, de altfel”, a opinat deputatul.
Dezbaterea publică la tema „Republica Moldova va achiziționa gaze prin Uniunea Europeană: ce înseamnă aceasta și la ce efecte ne putem aștepta?”, organizată de IPN, a fost ediția a 232-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
