_.png)
Adresarea deputatului Lilian Carp la CSP nu corespunde cerințelor legale pentru a fi recunoscută drept un denunț. Conform Codului de procedură penală, această sesizare inițial trebuia să treacă un filtru de legalitate, trebuia să fie înregistrată la organul competent de urmărire și doar după aceasta să fie prezentată CSP-ului pentru a desemna un procuror. Pentru că s-a încălcat acest lucru, toate actele de procedură penală în cauza lui Alexandr Stoianoglo, cât și actele administrative care urmează a fi adoptate de CSP, inclusiv în ceea ce privește numirea unui procuror general interimar, sunt sub riscul de a fi lovite de nulitate, a declarat adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Potrivit lui Popov, în situația în care CSP și-a arogat competența unui organ de urmărire penală, ar fi trebuit ca acest filtru de legalitate al sesizării să-l realizeze Consiliul. Similar procedurii de obținere a acordului de pornire a urmăririi penale împotriva judecătorilor, Consiliul, examinând cerințele deputatului Carp, trebuia să respecte normele legale caracteristice unei proceduri administrative complexe. CSP era obligat să examineze actul de sesizare, să se pronunțe dacă el corespunde după formă și conținut cerințelor legii, să analizeze toate materialele pe care le-ar fi prezentat deputatul Carp. Acesta, de fapt, nu a prezentat nicio probă. În cadrul procedurii, care prevede obligativitatea audierii părții vizate, trebuie să i se ofere dreptul procurorului general să fie audiat și să-și prezinte punctul de vedere.
Procurorul general a venit cu o adresare către CSP, prin care a rugat să fie invitat în fața Consiliului, să-i fie prezentată adresarea oficial, ca el să poată lua cunoștință de toate pretențiile care-i sunt înaintate. Subiectul a fost pus în discuție la CSP, dar Consiliul nu a căzut de acord să fie invitat procurorul general. „Cu o grosolănie nemaipomenită, procurorului general i-a fost refuzat (dreptul să-și prezinte punctul de vedere), în special s-a manifestat ministrul Litvinenco, și, respectiv, procurorul general a fost înlăturat din sala de ședințe. CSP-ul era obligat să dea citire cererilor procurorului și să se pronunțe asupra cererilor de recuzare înaintate de acesta”, a afirmat Ruslan Popov.
Adjunctul procurorului general a mai spus că normele Codului administrativ interzic participarea în cadrul unei proceduri administrative a unei persoane care nu acționează cu bună credință și nu este imparțială, așa cum a fost ministrul justiției, Sergiu Litvinenco. Ruslan Popov susține că Alexandr Stoianoglo a prezentat și fapte din care rezulta că Litvinenco este direct interesat de rezultatele procedurii. Dânsul este în relații de afinitate cu Maria Iovu, contabilă-șefă la Victoriabank și figurantă în dosarul fraudei bancare, recent scoasă de sub urmărire penală. Dar, pentru că urmărirea penală nu este finalizată, pentru a se asigura ca investigațiile să nu se duc inclusiv prin în această prismă, s-a considerat că e mai simplu să se scape de procurorul general. El mai spune că interese în examinarea chestiunii care-l viza pe procurorul general avea președintele interimar al CSM, Dorel Musteață. Fratele acestuia fiind, la fel, figurant în dosarul fraudei bancare.
Potrivit lui Ruslan Popov, la cererea prezentată CSP, procurorul general a atașat patru seturi de înscrisuri care confirmă faptul că ceea ce a scris în adresarea sa Lilian Carp sunt interpretări personale ale unor circumstanțe pentru care sunt probe concrete, inclusiv administrate în cadrul procedurilor penale pendinte.
Un al adjunct al procurorului general, Iurie Perevoznic, a menționat că una un învinuirile aduse procurorului general este prejudicierea bugetului prin eliberarea îndemnizațiilor de concediere unui ex-procuror. Așa cum prevede un ordin obișnuit de concediere a unui angajat din orice instituție, au fost prevăzute inclusiv plățile pentru concediul nefolosit și îndemnizația de concediere. Acesta recunoaște că indemnizația de concediere nu trebuia să fie achitată în acest caz. Când s-a constatat acest lucru, s-a ajuns la concluzia că a fost o greșeală tehnică. Ex-procurorul concediat a înțeles greșeala și a restituit banii – 160 de mii de lei.
