Adevărul şi Dreptatea sunt măsurătoarele pe care sunt îndemnaţi să le aplice participanţii la conflictul transnistrean pentru a identifica soluţiile anumitor disensiuni care marchează relaţiile dintre diferite categorii de organizaţii ale veteranilor. Sugestii în acest sens au fost formulate în cadrul dezbaterilor publice „Memoria obligă. Starea de divizare dintre organizaţiile participanţilor la conflictul armat de pe Nistru: motive şi soluţii la 20 de ani de la declanşare”, desfăşurate în sala de conferinţe a Agenţiei de presă Info-Prim Neo.
Potrivit lui Sergiu Caracai, preşedintele Consiliului Republican al Uniunii Voluntarilor, principala neînţelegere organizaţia sa o are cu autorităţile statului. El afirmă că voluntarii care au participat în războiul de la Nistru au rămas nelegiferaţi, chiar dacă timp de 20 de ani autorităţilor le-au fost înaintate circa 200 de adresări în acest sens. „Nici nu suntem luaţi în seamă de autorităţi, nu avem un statut oficial care să recunoască că am luptat pentru ţara noastră. Ne-am înrolat la apelul preşedintelui de atunci, ni s-au dat arme, am lăsat casa, familia, serviciul şi am ieşit pe câmpul de luptă. Aproximativ 80% din cei care au luptat au fost voluntari. Noi conştient am înlocuit Armata, care atunci nu era”, a declarat Sergiu Caracai. El şi colegii săi consideră că dreptatea ar putea triumfa, dacă statutul de voluntar ar fi recunoscut printr-o lege specială, pe care autorităţile refuză să o adopte.
Victor Alerguş, preşedintele Uniunii Naţionale a Veteranilor „Sfântul Gheorghe Biruitorul”, spune că este indignat de faptul că voluntarii din războiul de la Nistru îşi doresc un statut aparte. Potrivit lui, legislaţia în vigoare referitoare la veterani reflectă adecvat situaţia diferitelor categorii de veterani de război, existente la moment în Republica Moldova. Potrivit lui, legislaţia naţională în acest sens este conformă practicilor din alte ţări cu experienţă similară. „Avem 68 de mii de veterani cu legitimaţii, cu atâţia luptători noi cuceream Kievul, nu Tiraspolul. Toţi vor legitimaţii de război, iar voluntarii mai vor una, ca pentru voluntari. Nu am nimic împotriva lor, dar sunt împotriva celor care rup demonstrativ carnetele de veterani, inclusiv în scopuri de show politic ”, a spus Victor Alerguş.
Generalul Nicolae Petrica, preşedintele Ligii Veteranilor Forţelor Armate, ex-şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, consideră că la originea acestor disensiuni ar putea sta abordarea greşită în organizarea acţiunilor de luptă în timpul conflictului de acum 20 de ani. „Pe platoul Cocieri, pe care l-am comandat, toţi participanţii la acţiunile de luptă – voluntari, poliţişti, militari, alte categorii, au avut un singur comandant. În alte locuri unde s-au dat lupte, se întâmpla ca fiecare categorie de luptători să acţioneze după cum era priceperea diferitor comandanţi”, a spus el.
Generalul crede că toţi participanţii la lupte au avut roluri importante în conflictul pentru apărarea independenţei şi integrităţii ţării, de aceea organizaţiile care îi reprezintă acum urmează să se considere ca părţi componente ale unui tot întreg pentru interacţionarea mai bună cu autorităţile. „Unicul lucru care mi-l doresc e ca veteranii războiului de pe Nistru să nu fie trataţi ca şi cei din al doilea război mondial, de care autorităţile îşi aduc aminte doar la 9 mai, iar în restul zilelor sunt daţi uitării. Dacă vor fi uitaţi cei care au luptat şi au căzut pe Nistru, acel război va fi ca şi cum nici nu a existat”, a spus Nicolae Petrica.
Potrivit participanţilor la dezbatere, divizarea dintre organizaţiile de veterani se explică, de asemenea, prin starea de profundă insatisfacţie morală a foştilor combatanţi pentru rezultatele conflictului, pentru procesul de soluţionare a acestuia, dar şi prin implicarea unor organizaţii sau lideri de organizaţii în activităţi cu caracter politic, de partea diferitor formaţiuni politice.
În acest context, Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democratie Participativa ADEPT, a propus atenţiei participanţilor la dezbatere un şir de recomandări care ar putea contribui la depăşirea disensiunilor. El a îndemnat organizaţiile de veterani să privească lucrurile prin prisma Adevărului şi Dreptăţii.
„Spuneţi că nu aveţi conflicte, dar ele răbufnesc chiar aici. Militarii şi poliţiştii au participat la război fiindcă era de datoria lor. Aceştia spun că o bună parte dintre voluntari s-au implicat dintr-un sentiment de aventurism. Trebuie să găsiţi un numitor comun între voi. Fiecare dintre dumneavoastră are partea sa de adevăr. Poate că ar trebui ca fiecare organizaţie să aştearnă pe hârtie punctul său de vedere, adică adevărul său. Şi după aceea să delegaţi reprezentanţi într-un comitet de conciliere ca să apropiaţi poziţiile cât se poate de mult. Va fi greu, dar nu imposibil de găsit adevărul comun”, a spus Igor Boţan.
„Cât priveşte Dreptatea, trebuie să definţi împreună ce aşteptări aveţi de la stat. Din situaţia creată trebuie scoase învăţăminte, pentru a nu repeta greşelile din trecut. Republica Moldova este un stat slab, cu puţine resurse, dar oamenii care au suferit, care au fost schingiuiţi în acel conflict, trebuie ajutaţi şi susţinuţi. Nu poate un stat să spună că are demnitate, dacă nu are grijă de oamenii ce au luptat pentru el”, a accentuat directorul ADEPT.
Dezbaterea publică „Memoria obligă. Starea de divizare dintre organizaţiile participanţilor la conflictul armat de pe Nistru: motive şi soluţii la 20 de ani de la declanşare” fac parte din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, care prevede un ciclu de dezbateri la tema culturii politice, susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
