Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE), a spus că, urmărind percepţiile din societate, se poate afirma că situaţia etnică este incertă în Republica Moldova. Până în prezent există disensiuni între diferite categorii ale minorităţilor etnice – subiectul limbii vorbite şi cel al istoriei sunt subiecte de discordie printre cetăţeni.
„Nu am reuşit să depăşim acest moment şi să creăm un mediu favorabil pentru toate minorităţile etnice. Acest lucru poate avea mai multe cauze: nu s-a lucrat pentru integrarea minorităţilor în societate, nu s-au aplicat politici deschise şi prietenoase, care să atragă vorbitorii de rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară în mediul de vorbire a limbii română”, a remarcat directorul de programe la APE. Victoria Bucătaru spune că pentru aceasta ar fi nevoie de manuale de română clare şi ca profesorii care predau limba română să fie foarte bine instruiţi, iar limba să fie practicată pe larg în şcoli.
Expertul e de părere că există riscul promovării separatismului în Moldova sau în unele regiuni ale ţării, dar nu ştie dacă acesta vine iminent de la minorităţile naţionale. „Problema este alta – minorităţile naţionale reprezintă o vulnerabilitate a Republicii Moldova, căci prin intermediul acestora diferiţi actori externi îşi promovează interesele, astfel implicându-se în politica internă şi externă a statului”, a subliniat Victoria Bucătaru.
Referindu-se la situaţia din Ucraina, şi anume anexarea Crimeii la Rusia, expertul spune că aceasta s-a realizat cu argumentul protejării minorităţilor ruse din Ucraina. Este un pericol şi la adresa Republicii Moldova şi este foarte important să existe politici de integrare a minorităţilor naţionale pentru ca acestea să se simtă cetăţeni ai ţării în primul rând şi după aceea să aibă preferinţe de ordin geo-politic şi strategic.
Anterior, într-un al material din ciclul lansat de IPN, a apărut opinia precum că un scenariu similar celui din Ucraina ar putea fi dezvoltat în Moldova de către Rusia sau România. Victoria Bucătaru spune că atunci când vorbim despre România şi Federaţia Rusă observăm că acestea au scenarii diferite de abordare a Republicii Moldova.
Expertul subliniază faptul că România face parte din Uniunea Europeană, iar UE nu are o gândire geo-politică. UE se bazează mai mult pe aspectele de democratizare a ţărilor, rolul fiind de a crea o vecinătate cât mai stabilă şi un partener cât mai bun de cooperare. Aceasta mizează pe instrumente ce ţin de dezvoltarea instituţiilor, crearea unui mediu favorabil investiţional şi asigurarea securităţii statelor, astfel încât frontierele sale să fie cu nişte state stabile şi să evite zonele de criză. Federaţia Rusă acţionează altfel, pune la bază interesele sale geo-politice, vrea să-şi recapete influenţa în spaţiul post-sovietic pe care consideră că o pierde odată ce Ucraina şi Moldova au avansat în dialogul cu UE. Nu a găsit altă modalitate de a interveni şi a făcut-o militar.
Victoria Bucătaru spune că Moldova trebuie să înveţe lecţiile Ucrainei şi să fie mai atentă când abordează subiectele mai delicate pentru situaţia internă, cât şi pentru partenerii externi. În Ucraina un accent l-a jucat legea privind limbile vorbite de către minorităţi în regiuni. Legea care prevedea oficializarea a două limbi în regiunile unde minorităţile naţionale depăşesc 10% din populaţie a fost abrogată în februarie anul curent. „Trebuie să fie şi pentru noi un exemplu care nu este bun de urmat. Trebuie să ne gândim la cetăţenii noştri care trebuie să aibă un trai decent în Moldova indiferent de etnia din care fac parte”, a specificat expertul.
Directorul de programe la APE a remarcat că Republica Moldova este un stat neutru, deşi aspectele statutului de neutralitate nu a fost discutate pe larg în societate. În contextul existenţei pe teritoriul ţării a trupelor străine neutralitatea Republicii Moldova este pusă sub semnul întrebării. „Dar nu ar trebui să renunţăm, trebuie să discutăm, să cerem garanţii ale securităţii şi neutralităţii ţării. Acest statut nu s-a discutat, dar este necesar. Atunci când am observat că putem să ajungem într-o criză am constat că nu ne putem apăra”, a subliniat Victoria Bucătaru.
Expertul a vorbit şi despre posibile soluţii pentru a depăşi unele riscuri şi a remarcat că nu este vorba doar de politicile Republicii Moldova în ceea ce ţine de minorităţi, dar mai este şi educaţia cetăţenilor. Atunci când un cetăţean al Republicii Moldova merge peste hotare învaţă în primul rând limba ţării în care merge, nu există un dubiu că trebuie să cunoască limba acestui stat pentru a putea trăi acolo. La noi însă nu se insuflă acest lucru de mici copiilor. Victoria Bucătaru consideră că ar trebui şi părinţii să-şi educe copiii, încât ei să poată convieţui într-un mediu multietnic. Limba româna este limbă oficială şi trebuie cunoscută de toţi, dar nu înseamnă că în şcoli nu trebuie studiată şi limba rusă sau alte limbi ale minorităţilor etnice.
Mariana Galben, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi. Au acceptat să răspundă la întrebările Agenţiei şi başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal; deputatul Alla Mironic; specialistul în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova; preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa, şi alţii.
