Activitatea de 10 ani a Universităţii Slavone din R. Moldova este o confirmare a faptului că în Moldova sunt respecate drepturile minorităţilor naţionale la educaţie, consideră organizatorii şi participanţii Conferinţei internaţionale practico-ştiinţifice „Drepturile omului şi drepturile minorităţilor naţionale în R. Moldova”. Organizată de către Universitatea Slavonă în perioada 16-17 aprilie, acţiunea se desfăşoară în incinta Parlamentului şi se înscrie în tematica anului 2008, declarat Anul european al dialogului intercultural, având drept scop examinarea cadrului legal existent în R. Moldova al acestui dialog, transmite Info-Prim Neo.
Rectorul Universităţii Slavone, Oleg Babenco, a relevat în deschiderea Conferinţei actualitatea tematicii puse pe tapet. R. Moldova tinde să devină un stat cu adevărat democratic şi de drept, unde demnitatea şi drepturile omului sunt cele mai înalte valori, a declarat rectorul. De asemenea, Moldova este un stat multicultural şi în aceste condiţii asigurarea şi respectarea drepturilor minorităţilor oferă posibilitatea unei colaborări echitabile şi unui dialog prietenos între grupurile minoritare, condiţie primordială pentru stabilitatea R. Moldova. Totodată, Oleg Babenco a menţionat că Universitatea Slavonă pe parcursul a 10 ani nu doar educă reprezentanţi ai diferitor etnii, dar şi pregăteşte jurişti de generaţie nouă pentru o ţară în proces de modernizare cu o cultură juridică la nivel.
Preşedintele Parlamentului RM, Marian Lupu, a declarat că identificarea compromisului în reglementarea diferitor probleme este strâns legată de respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. În acest context Marian Lupu a făcut trimitere la probleme precum funcţionarea limbilor pe teritoriul ţării, păstrarea tezaurului cultural, relaţiile interetnice, dar şi la probleme dureroase pentru oricare sistem educaţional multietnic care ţin de dreptul poporului la autodeterminare şi existenţa statelor nerecunoscute. Aceste probleme necesită o atenţie deosebită, fiind necesară găsirea unui consens, a unor variante reciproc convenabile de soluţionare a conflictelor, a spus spicherul.
Deputatul Partidului Comuniştilor, Vadim Mişin, a declarat că este necesară adoptarea de urgenţă într-o nouă redacţie a Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Mecanismele acestei legi, adoptată înainte de Constituţia ţării, sunt perimate şi adesea ignorate de unele forţe politice, a motivat deputatul. De asemenea, Mişin a subliniat că el, alături de deputatul Mihail Sidorov, se vor opune în continuare ratificării de către R. Moldova a Cartei Europene privind limbile regionale sau minoritare. Prevederile Cartei sunt total nepotrivite pentru R. Moldova la etapa actuală, iar ratificarea ei va constitui o frână pentru soluţionarea conflictului transnistrean, a spus Vadim Mişin. În opinia lui, limba rusă nu are un loc potrivit în document. Deputatul se împotriveşte ideii de educaţie în limba minorităţilor: obligând copii găgăuzi să înveţe în găgăuză îi împingem să plece în Turcia pentru că doar acolo îşi vor putea continua studiile şi profesia. Deputatul comunist a solicitat ca atitudinea sa cu privire la cele două documente să fie inclusă în declaraţia finală a participanţilor la conferinţă.
La for participă deputaţi din Parlamentul R. Moldova, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai Baroului avocaţilor din Moldova, ai organizaţiilor neguvernamentale, specialişti în jurisprudenţă de la Academia de Ştiinţe din Moldova şi instituţii de învăţământ superior din mai multe ţări. De asemenea, participă ambasadorii Ucrainei, Bulgariei, Belarusiei la Chişinău. Cele 20 de rapoarte şi comunicări care urmează a fi prezentate pe parcursul a două zile vor fi incluse într-o ulterioară publicaţie.
