Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, creat la finele lui 2013, a reuşit să examineze 420 de sesizări. Majoritatea constatărilor au vizat discriminare pe criteriul de dizabilitate. Despre aceasta a comunicat preşedintele Consiliului, Yan Feldman, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN privind lansarea unei campanii de promovare a egalităţii.
Yan Feldman a specificat că în primii ani de activitate, Consiliul a emis 230 de decizii, iar în cazul a 103 decizii a fost constatată discriminarea. 28% din constatări vizau discriminarea pe criteriul de dizabilitate, 24% – pe criteriul de gen. În top 5 se mai includ discriminările pe criteriul de limbă, etnie/rasă şi orientare sexuală. Şeful Consiliului a remarcat că 87% din populaţia ţării are percepţia că în Republica Moldova persistă fenomenul discriminării. Totodată, fiecare al treilea cetăţean susţine că s-a confruntat cu discriminare, iar fiecare al cincilea declară că a fost martorul unui act de discriminare. Yan Feldman a menţionat că treptat numărul de sesizări la consiliu este în creştere, însă numărul de acum nu reflectă situaţia reală din domeniu. Acesta regretă că unii cetăţeni se limitează doar la a scrie pe reţelele de socializare că au fost discriminate, dar nu trimit sesizări la Consiliu.
Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a spus că Legea 121 cu privire la asigurarea egalităţii este foarte bună, dar pare totuşi a fi ciopârţită şi necesită îmbunătăţiri. Jurista afirmă că autorităţile ar trebui să acorde Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii posibilitatea de a aplica sancţiuni. De asemenea, aceasta este convinsă că pentru a elimina discriminarea trebuie promovate politici naţionale, trebuie modificată curricula şcolară etc.
La conferinţa de presă a fost prezent şi Maxim Miftahov, tânărul a fost discriminat de şoferul unui microbuz care a refuzat să accepte îmbarcarea acestuia pe motiv că are probleme locomotorii. Maxim a solicitat în instanţa de judecată recuperarea prejudiciilor morale în valoare de 10 mii de lei. „Dar scopul meu nu este de a obţine aceşti bani, care desigur îmi vor fi de folos. Scopul meu este să le comunic oamenilor că şi noi suntem oameni şi avem nevoie de aceleaşi servicii”, a specificat Maxim Miftahov.
Ludmila Ababii, o tânără cu deficienţe de văz, a comunicat că în 2015 a mers la un interviu de angajare în calitate de operator la telefon. Angajatorul însă nu i-a oferit nici posibilitatea să treacă perioada de probă ca tânăra să demonstreze că poate lucra folosind un program special la calculator. Ludmila Ababii învaţă în prezent la jurnalism şi doreşte să demonstreze că şi persoanele cu dizabilităţi pot munci, doar că au nevoie de timp ca să deprindă o anumită activitate.
Legea 121 a fost adoptată în 2012 ca o cerere a partenerilor europeni pentru a obţine regim liberalizat de vize. Atunci, dar şi acum, mai mulţi politicieni, în special socialiştii şi comuniştii, dar şi preoţi sau enoriaşi, manifestă ca legea să fie abrogată.
