În țară rata de acoperire cu servicii creșă pentru copiii de până la 3 ani este mai puțin de 20%. În municipiul Chișinău, unde sunt cei mai mulți salariați, aceasta este și mai mică. Numai 12%, adică de aproape două ori mai mică. Există unele companii private care prestează așa-numite activități de zi pentru copii, dar ele nu se numesc creșe și nu există un cadru legal pentru ele, a menționat Marcel Spatari, ministru al muncii și protecției sociale, în cadrul Clubului de presă „Ce prevăd noile schimbări în legislație pentru persoanele angajate cu copii?”, organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), transmite IPN.
„Problema este în faptul că astăzi creșele sunt privite ca niște instituții educaționale și sunt supuse unor norme foarte restrictive pentru mediul privat. Și pentru mediul public de asemenea. Dar în mediul public este și problemă de bani, care nu sunt suficienți pentru a crea creșe publice. Când vorbesc despre standarde educaționale, mă refer la calificarea personalului din aceste creșe, care trebuie să fie educatori. Totodată, creșele trebuie să aibă câte o ieșire de urgență. Ceea ce ne-am propus la Guvern e să elaborăm un cadru mai flexibil, dar securizat, pentru apariția unor mini-creșe private sau pentru a reglementa activitatea bonelor la domiciliu, inclusiv a bonelor care primesc la ele acasă copii”, a spus Marcel Spatari.
Potrivit ministrului, în cazul în care standardele vor funcționa, mini-creșele private ar putea fi subvenționate de stat. În Germania acestea se numesc mame de zi, în Statele Unite există la fel un astfel de cadru legal. La fel și în alte țări. Activitatea bonelor va fi certificată drept serviciu de îngrijire a copiilor, iar ministerul de resort a elaborat standardele ocupaționale pentru bone.
Este în proces de pregătire și Programul Național de Protecție a Copilului pentru anii 2022-2026, care cuprinde peste 80 de acțiuni. „Viziunea noastră trebuie să fie nu doar echilibrarea vieții de familie cu activitatea profesională și partajarea echitabilă a sarcinilor în familie, dar trebuie să ne uităm și la copii, ce facem cu copiii, cum îngrijim de copii, cum ne asigurăm că copiii nu ajung nesupravegheați”, a subliniat Marcel Spatari.
Alina Andronache, coordonatoare de proiect la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, a menționat că toate aceste activități merg la pachet cu extinderea serviciilor de creșe publice. Totodată, responsabila de la CPD a subliniat că serviciile de îngrijire a copilului au devenit prioritare pentru autorități în ultimii doi ani.
„Atunci când vorbim despre reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, conform practicilor internaționale, vorbim despre măsuri care au la bază trei piloni. Primul este cel de a flexibiliza concediul de îngrijire a copilului, ca să fie cât mai flexibil pentru fiecare părinte și cu un element foarte important, de a atrage tații ca să-și ia concediu de îngrijire a copilului și cel parental, dar și de a face acea flexibilizare și partajare. Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect de lege înregistrat recent în Parlament. Al doilea pilon important este flexibilizarea programului de muncă în așa fel în care părinții să poată fi productivi și să-și îndeplinească responsabilitățile la locul de muncă, fără să fie în detrimentul familiei. Al treilea pilon foarte important sunt serviciile. Primii doi piloni nu vor funcționa niciodată dacă nu vom avea servicii cât mai diverse de îngrijire și creștere a copilului”, a punctat Alina Andronache.
Clubul de presă „Ce prevăd noile schimbări în legislație pentru persoanele angajate cu copii?” a fost organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Mai multe oportunități: politici familiale sensibile de gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, realizat de Fondul ONU pentru Populație, cu susținerea Agenției Austriece pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.
