Clasa politică, organizațiile societății civile și formatorii de opinie abordează contradictoriu unele acțiuni ale actualei guvernări, în special cele care se referă la instituțiile de reglementare și control. Despre situația creată, motivele și soluții acesteia, au discutat invitații dezbaterii publice „Acțiunile guvernării în raport cu instituțiile de reglementare și de control: între decapturare și derapaje democratice”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, susține că, atunci când se vorbește despre impactul corupției asupra capturării statului sau invers, se are în vedere că „capturarea statului semnifică dominația procesului de elaborare a politicilor și implementare a acestora de către o putere privată, adesea corporatistă. Această dominație privată, este rezultatul substituirii echilibrului pluralist al multitudinii de grupuri de interese, care vor să influențeze politica în favoarea unui singur grup”. Dominația unui grup privat, are loc fiindcă grupurile de interese nu sunt înzestrate în mod egal cu resurse financiare, mediatice și de oricare altă natură. În opinia sa, nu poate fi comparat un grup de interese care vine din business, cu resurse, cu un grup de organizații care promovează independența justiției, spre exemplu.
Dezechilibrarea sistemului politic de către grupările economico-financiare înseamnă, de fapt, oligarhizarea puterii, menționează Igor Boțan, și concreșterea intereselor private cu puterea publică pe care grupările reușesc să o domine. În acest context, „termenul de capturare a statului descrie modul în care birocrațiile publice au devenit dominate de grupul de interese puternice prin corupere. În statele cu democrații precum în Republica Moldova, birocrații și reprezentanții instituțiilor de drept și de reglementare tind să deservească intereselor oligarhice. Consecințele acestor influențe oligarhice țin de schimbarea normelor legale, așa cum le convine celor care capturează statul, interpretarea dubioasă a normelor legale, aplicarea voluntaristă a procedurilor prescrise în favoarea oligarhiei care a capturat statul”.
În opinia expertului, PAS-ul, care a câștigat alegerile din 11 iulie, continuă politica de dezoligarhizare a statului. „Această politică, este contestată atât de societatea civilă, cât și de opoziția parlamentară pe motiv că unele legi, precum Legea procuraturii, au fost adoptate fără a fi respectate normele privind adoptarea legilor în Moldova. După asta, PAS a venit cu un alt mesaj și anume, că, această formațiune își asumă întreaga răspundere pentru a face așa-zisa curățenie generală în toate instituțiile de drept și reglementare pentru a înlătura influențele statului capturat. Acesta este izvorul neînțelegerilor în prezent”, afirmă Igor Boțan.
Nicolae Pascaru, ex-deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, este de părere că „Republica Moldova, în decurs de 30 de ani de independență, vorbește mult despre democrație, dreptul la libera exprimare, drepturile omului, dar nu se poate pe deplin înțelege sensul acestor cuvinte și fenomene pentru că există permanente restanțe la acest capitol”. Potrivit lui, cazurile pierdute de Moldova la CEDO arată că țara e foarte departe de aceste principii. „Unele evenimente recente arată că democrația este sub un risc, sub lovitură, anume a unor forțe și ar fi foarte bine ca acest teatru politic moldovenesc întotdeauna să fie ghidat de niște actori care cu adevărat doresc democratizarea societății”. Ex-deputatul a comparat democrația modernă a țării cu cea din alte state, precum SUA. „Dacă sunt atât de democrați și într-adevăr poporul își are expresia sa în organele puterii, de unde atâtea tulburări sociale și nemulțumiri?”, se întreabă Nicolae Pascaru. Potrivit lui, în țările post-sovietice este mult de lucrat la capitolul democrație și crede că acest lucru se întâmplă. El consideră că democrația se poate întâmpla acolo unde cetățenii sunt implicați în procesul politic și-l înțeleg.
„Guvernarea actuală a venit la putere pe cale pașnică, cu încredere mare din partea cetățenilor și are responsabilitatea mare de a-și îndeplini promisiunile. Dar, echipa democrată, în frunte cu Vlad Plahotniuc a venit cu aceleași intenții, însă pe parcurs s-a văzut ce s-a întâmplat. Încercarea actualei guvernări de a subordona toată puterea în stat, este o greșeală și acesta nu va fi un proces democratic și această echipă se va transforma în una oligarhică care va fi condusă de interesele de grup. Cu concentrarea asupra CEC-ului și subordonarea acestuia unui partid, atacurile la procuratura, schimbarea multor angajați din sistem, fără concurs și reguli de joc înțelese de oameni – democrația nu va funcționa în Moldova. În perspectivă se întrevede un pericol. Acum, în guvernare există mare încredere, de aceea ar trebui ca ea să facă totul pentru a îndreptăți așteptările oamenilor, iar cei din instituții să fie aleși după principiul meritocrației”, a spus Nicolae Pascaru.
Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, semnatară a Apelului ONG-urilor privind respectarea transparenței decizionale, adresat autorităților, spune că este bine cunoscută poziția mai multor organizații neguvernamentale, care, încă în august, au venit cu un apel prin care au cerut ca autoritățile statului să nu se grăbească și să întreprindă toate acțiunile în limitele legale. El consideră că necesitatea respectării procedurilor legale privind consultarea societății civile sau a altor actori relevanți nu a anulat-o nimeni într-o societate democratică și un stat de drept. „Consultările publice nu sunt moftul unor organizațiilor neguvernamentale sau a unor actori relevanți care dețin anumite informații, anumite analize, asupra anumitor domenii, ci sunt necesare pentru ca cei care pot și trebuie să ia anumite decizii și să voteze anumite legi, să poată înțelege mai bine părerea, argumentele celor vizați. ONG-urile sunt cele care în mare parte se caracterizează printr-o relație puternică cu decidenții, cunoaște problemele și soluțiile. Consultările publice sunt un instrument al statului de drept și nu este moftul unor organizații, ci o prevedere legală, obligație legală a autorităților înainte de a purcede la modificarea normelor, a spus Ion Manole.
El amintește că, în luna august, atunci când au fost organizate primele ședințe ale Parlamentului, au existat unele tentative prin care majoritatea parlamentară a urgentat adoptarea unor legi la pachet, în grabă și atunci societatea civilă a venit rapid cu un apel public prin care a solicitat Parlamentului să respecte transparența decizională. „După acel Apel s-a văzut din partea Parlamentului o corectare care este îmbucurătoare. Pe de altă parte, se vrea ca asemenea situații să nu mai existe și nici într-un caz să nu mai existe consultări formale. Respectarea tuturor regulilor este esențială în procesele de reformare pentru a le oferi legitimitate, pentru a preveni derapajele și pentru a nu crea un precedent pentru alte guvernări”, a spus Ion Manole.
Igor Munteanu, cercetător, conferențiar universitar, ex-ambasador, spune că înțelege că guvernarea are șase luni la dispoziție pentru a atinge niște rezultate care să-i confirme principiile pe care le-au emis în cadrul campaniei electorale. „Pe de o parte, timp de șase luni de zile, birocrația, de obicei se așază, confortabil în fotoliile lor și urmează alt ciclu de reglementări și s-ar putea ca aceste șase luni de zile să fie cele mai importante într-o guvernare. Pe de altă parte, revenirea la sloganul de „decapturare a statului”, este oarecum neavenită în condițiile noastre, deoarece, era posibil de aplicat această formulă în 2019, atunci când era un singur centru decizional care avea sub controlul și presiunea proprie cam tot ce mișcă în economie, Procuratură, instituții de stat și repartizare de resurse. Mai puțin poate fi folosită această formulă în 2021, când se atestă, mai degrabă, un sistem policentric de influențare a deciziilor în administrație și economie”, a spus el.
Potrivit lui Igor Munteanu, recomandarea ar fi ca actuala guvernare să aplice mai degrabă gradual schimbările care le așteaptă din partea structurilor executive și nu pe baza formulei de oportunitate revoluționară. „Pentru că, atunci când aplici o astfel de formulă, încercând să eludezi procedurile, se afectează mediul unei democrații procedurale, ceea ce ar putea crea precedente periculoase și de a da un mesaj prost partenerilor externi care ne urmăresc”. Potrivit lui Igor Munteanu, agențiile de reglementare sunt „implanturi instituționale”, apărute dintr-o tradiție îndelungată a statelor europene, care au sarcina să pentru ca să asigure condițiile de detașare de factorul politic și a aplicării unor norme și standarde pe domenii extrem de sensibile pentru consumatori și pentru business. „Dacă, odată venit la guvernare, primul lucru făcut este demiterea politică a conducerii acestor instituții, s-ar putea sfida modul în care aceste agenții să fie ferite de influența politică. Ar trebui să ne ferim de situațiile în care noi, pretinzând că suntem entități democratice, de fapt folosim instrumente prea agresive pentru a ajusta la direcțiile noastre de politici activitatea acestor agenții”, a declarat Igor Munteanu.
Virgiliu Pâslariuc, deputat, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, spune că, PAS înțelege că într-un sistem democratic criticile sunt firești, criticile constructive trebuie să îmbunătățească actul de guvernare. În măsura în care acestea aduc idei, sunt benefice transformărilor, atunci ele sunt acceptate și sunt salutate și încurajate. „PAS înțelege că lucrurile după 11 iulie s-au schimbat, acesta a fost votul cetățenilor. PAS-ul a reușit ceva în viața politică grație a ceea că a putut să asculte oamenii, opoziția, societatea civilă. La fel, când a formulat inclusiv strategiile politice și viziunile, a ținut cont de ceea ce crede societatea, pentru că asta e important. Nu trebuie de generalizat atunci când se spune că PAS-ul e total netransparent și nu se ține de proceduri. Dezbaterile înainte e adoptarea legilor fac parte din însuși lege, este un normativ determinant. Pentru că în caz contrar, legea va fi contestată și nu va trece, a spus el.
Virgiliu Pâslariuc spune că există o enormă presiune din partea societății asupra guvernării, de aceea „noi nu avem timp să dăm sistemului răgaz”. „Ultimele evenimente arată că sistemul se regrupează, încearcă să se adapteze voinței politice de schimbare. Dar, trebuie de ținut cont că există o presiune publică. Legile adoptate este cererea societății exprimată. Societatea a cerut foarte clar responsabilizarea clasei politice, responsabilizarea instituțiilor. PAS a dat un semnal societății prin asta, că nu dă înapoi și va merge foarte clar pe schimbarea sistemului. PAS înțelege și va proceda conform legii, ține foarte mult la părerea societății și comunității de experți”, a afirmat deputatul PAS.
Dezbaterea publică la tema: „Acțiunile guvernării în raport cu instituțiile de reglementare și de control: între decapturare și derapaje democratice”, este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
