Problema gestionării râurilor mici în Republica Moldova rămâne a fi gravă, în contextul schimbărilor climaterice care provoacă secarea. De asemenea, este vorba despre acțiunile naturale, care sunt mai mult negative și care nu permit conservarea dorită a naturii. Toate acestea creează probleme la aprovizionarea cu apă în agricultură, dar și influențează calitatea apei din râuri, cum ar fi Nistru și Prut. Despre aceasta a vorbit directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki, într-o conferință de presă la IPN, în cadrul căreia au fost prezentate acțiunile unui proiect realizat cu susținerea Agenției de Mediu din Germania.
Ilia Trombițki a menționat că acest proiect a fost inițiat împreună cu colegii din Germania, astfel încât experiența Uniunii Europene să fie împărtășită și în Republica Moldova. Este vorba inclusiv despre implicarea autorităților publice locale în soluționarea problemelor care deseori sunt neglijate. Conform legislației, administrația locală este responsabilă de calitatea apei. În opinia sa, doar prin implicarea tuturor actorilor și conjugarea eforturilor situația privind gestionarea râurilor poate fi îmbunătățită, iar proiectul vine să contribuie în acest sens. Actualmente, respectivele probleme sunt abordate în cadrul consiliilor sub-bazinelor și un exemplu este consiliul sub-bazinal Bălțata, un afluent al râului Nistru.
Prezent la conferință, Karl Stracke, reprezentantul Institutului de Problemele Mediului din Berlin, a menționat că acest proiect se bazează pe experiența în cadrul unui proiect similar implementat în Germania. Se dorește acordarea susținerii la nivelul autorităților publice locale. Karl Stracke a amintit despre Directiva Cadru a Apelor a UE, scopul căreia este ameliorarea calității apei pentru toate râurile, lacurile etc., ca parte a Acordului de Asociere cu UE, al cărei semnatară este și Republica Moldova. Potrivit lui, la modul practic, obiectivul proiectului este reducerea impactului negativ al factorului uman de-a lungului timp, care a generat schimbări negative. În Republica Moldova au venit experți germani care își împărtășesc experiența în soluționarea problemelor de mediu. Planul de acțiuni urmează să fie implementate pe parcursul următorilor șase ani.
Profesorul Roman Corobov, doctor habilitat în domeniul problemelor schimbărilor climatice, a declarat că degradarea și transformarea antropogenă, adesea transformând râurile mici în cursuri de apă simple, le face deosebit de sensibile la variabilitatea și schimbările climatice. Profesorul a declarat că obiectul studiului său l-a constituit râul Bălțata, iar ca urmare a cercetărilor s-a constat că de-a lungul anilor multitudinea de factori (cantitatea precipitațiilor, temperaturile și nu doar) a influențat starea râului, inclusiv volumul de apă din râu, care a ajuns astăzi să poată fi pășit de om. În opinia sa, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, există riscul ca problemele deja existente să se amplifici și, în primul rând, este vorba despre cantitatea de apa redusă, dar și înrăutățirea calității apei. De asemenea, este vorba despre schimbări în caracteristicile fundamentale ale fluxului, care pot schimba drastic caracteristicile ecologice și hidrologice ale apei. Profesorul menționează că persistă riscuri directe, cum ar fi seceta sau inundațiile, dar și indirecte – schimbările în ciclul apei care cauzează degradarea mediului, cu impact negativ asupra sistemelor sociale și naturale.
Petru Vinari, președintele asociației „Parcurile Viitorului”, a spus că, acum aproape un an, împreună cu partenerii germani și cu cei de la „Eco-TIRAS” au început activitatea consiliului sub-bazinal Bălațata. Se conlucrează cu autoritățile publice locale din localitățile din preajma râului – Bălțata, Budești și Tohatin. Printre primele activități se numără plantarea copacilor, aceasta reprezentând o soluție în condițiile în care Moldova este cea mai despădurită țară din Europa, dar și reieșind din ritmul de acutizare a problemelor. Plantarea va continua pentru a suplini golurile existente pe aceste spații, dar și pentru a îmbogăți fâșiile forestiere.
În cadrul aceluiași proiect, realizat cu susținerea Agenției de Mediu din Germania, a fost editat și un ghid pentru gestionarea bazinelor râurilor mici și mijlocii, care reprezintă un îndrumar metodologic. Proiectul „Dezvoltarea capacităților în gestionarea apelor în republica Moldova la nivel local” este implementat de către Institutul de Problemele Mediului din Berlin, în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”.
