Acreditarea prestatorilor de servicii sociale și achiziția publică a acestor servicii sunt două instrumente care asigură calitate și competitivitate în domeniu, însă deocamdată nu sunt aplicate pe larg în Republica Moldova. Din aproximativ 300 de prestatori de servicii sociale estimați în țară, doar 132 dețin certificate de acreditare emise de Consiliul Național de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale (CNAPSS). Achiziții publice de servicii sociale se organizează foarte rar. Deși legislația prevede acest lucru, multe reglementări nu sunt deocamdată suficient de bine ajustate, ceea ce împiedică administrațiile publice să contracteze astfel de servicii, spun specialiștii din domeniul social. Cu toate acestea, prestatorii de servicii sociale ar trebui să facă tot posibilul să obțină acreditarea, iar statul – să asigure condițiile necesare pentru asta.

Republica Moldova are legislație care prevede obligativitatea acreditării prestatorilor de servicii sociale din anul 2012. În anul 2014 CNAPSS a început să acorde primele certificate de acreditare. Asta înseamnă că prestatorii care au obținut certificatul de acreditare corespund criteriilor generale de acreditare stabilite în lege, și anume -  au o bază tehnico-materială și o activitate economico-financiară corespunzătoare, au personal calificat, iar serviciile lor corespund standardelor minime de calitate.

„Acreditarea vine ca un suport pentru prestatorii de servicii sociale”

Procedura, deși considerată dificilă de către unii prestatori, este în beneficiul organizațiilor și beneficiarilor, spune Teodor Vicol, șeful Direcției Acreditare a CNAPSS: „Atât prestatorii mici, cât și cei mari, opun o anumită rezistență și încearcă să se eschiveze de la acreditare, motivând că au de făcut multe acte și procedura e anevoiasă. Ei mai spun că standardele minime de calitate sunt exagerate la anumite capitole, ceea ce nu este corect. Foarte mulți prestatori de servicii sociale care inițial au opus rezistență, când au trecut prin procedură au conștientizat că au fost doar în câștig. De ce? Pentru că acreditarea vine ca un suport pentru ei, în special pentru cei care creează servicii sociale noi și solicită acreditarea inițială”.

Principalul beneficiu ar fi că, pornind procedura de acreditare, prestatorii privați de servicii sociale primesc consultații calificate referitoare la activitatea lor. În Raportul de acreditare, experții CNAPSS formulează recomandări, în unele cazuri oferă și exemple de bune practici și explicații detaliate privind mecanismele de soluționare a lacunelor. „Unii se mai sperie că au de elaborat multe acte. Noi explicăm: regulamentul de funcționare, planul strategic, planul anual, aceleași registre, procedurile interne - adică documentele necesare pentru a trece acreditarea - nu se elaborează în fiecare lună. Un plan strategic se elaborează o dată la cinci ani. Orice organizație, din orice domeniu, are o strategie elaborată. De aceea și prestatorii de servicii sociale trebuie să aibă o strategie de dezvoltare. De asemenea, să aibă acorduri de colaborare cu autoritățile, deoarece prestatorii și beneficiarii lor sunt cetățeni ai Republicii Moldova și autoritățile trebuie să cunoască care este situația, să nu existe acolo violență, abuz, neglijență, condiții proaste de cazare etc.”, mai explică Teodor Vicol.

„O condiție pe care au început să o pună donatorii externi la finanțarea serviciilor sociale din Republica Moldova este anume ca acestea să fie acreditate”

Șeful Direcției Acreditare a CNAPSS susține că în prezent nu există, la nivel de instituții publice, o condiționare strictă a obținerii finanțării bugetare de prezența certificatului de acreditare. Asta ar fi o lacună de operare, dar și de legislație: „Noi, Consiliul, am recomandat Ministerului Muncii și Protecției Sociale să facem această legătură în legislație. În cazul în care statul contractează un serviciu social, acest serviciu să fie obligatoriu acreditat. Dacă ne uităm la practica europeană, vedem că acolo se finanțează serviciile sociale care sunt acreditate de instituția competentă”. Teodor Vicol observă, de asemenea, că ar trebui actualizat, în opinia sa, urgent, și Nomenclatorul de servicii sociale, dar și de aprobat standarde minime de calitate pentru toate serviciile, pentru ca toți prestatorii să se poată acredita, întrucât în țară sunt multe servicii care se dezvoltă, dar nu trec prin procedura de acreditare. În ultimul timp, mai spune Teodor Vicol, donatorii din afara țării au început să includă prezența certificatului de acreditare în setul de condiții pentru finanțarea unui serviciu social în Republica Moldova: „Este un rezultat foarte important pentru noi, deoarece am promovat acreditarea și această procedură a ajuns să fie luată în vizor și de către donatorii din domeniul social. De asemenea, în ultimul timp primim multe sunete de la persoane care ne întreabă dacă un anumit serviciu social este acreditat. Populația deja conștientizează că dacă serviciul este acreditat, înseamnă că este mai sigur și mai calitativ. Am fost întrebați dacă anumite servicii pentru persoane consumatoare de substanțe psihoactive, servicii de plasament pentru persoane vârstnice, care sunt contra plată, sunt acreditate. Astfel oamenii se informau ca să poată lua decizii în privința plasării acolo a rudelor sau părinților”.

„Sunt multe detalii mărunte care îngreunează procedura de contractare”

La Criuleni, Asociația „Fiecare contribuie pentru Schimbare”, care până recent se numea „Femeia și copilul – protecție și sprijin”, ale cărei servicii sociale sunt acreditate corespunzător, este contractată deja al doilea an de Consiliul Raional Criuleni să presteze servicii de echipă mobilă pentru copiii cu dizabilități severe și accentuate. „Am fost subvenționați de Consiliul Raional Criuleni din 2017 până în 2019, primeam câte 100 de mii de lei pe an. În 2020, donatorul care finanța Asociația de mai mulți ani, ne-a anunțat că nu mai sprijină serviciul respectiv. Atunci am făcut o campanie de advocacy și, drept consecință, am obținut încheierea unui contract de achiziție a serviciilor cu Consiliul Raional. Astfel, am fost contractați cu aproximativ 300 de mii de lei pe an. A fost aplicată  procedura de negociere directă, fără concurs de achiziții publice, întrucât suma nu e mare. Dacă s-ar fi făcut concurs de achiziții, procedura ar fi fost mult mai dificilă”, explică Victoria Secu, directoare executivă a Asociației „Fiecare contribuie pentru Schimbare”. În opinia ei, administrațiile publice locale ezită să folosească pe larg contractarea serviciilor sociale prin intermediul achiziției publice, deoarece multe dintre proceduri sunt noi pentru funcționari. „Nimeni nu vrea sa facă pionierat. Prima întrebare pe care ne-o adresează funcționarii este: «Ce raioane au mai făcut?». Ei ne tratează ca pe operatorii comerciali, ceea ce nu e corect. Oricum, cred că e posibil, cel puțin la etapa inițială, serviciile sociale să fie contractate prin negocieri directe”, adaugă Victoria Secu.

”Faptul că nu sunt reglementate costurile serviciilor sociale este un impediment pentru noi”

Emilia Ciobanu, șefă a Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei a raionului Fălești, recunoaște că o serie de proceduri pentru achiziția publică a serviciilor sociale ar trebui elaborate la nivel central, ca administrațiile locale să le poată pune în aplicare, inclusiv o metodologie de formare a prețurilor. „Noi am încercat să contractăm servicii sociale. Ne-am dorit să procurăm un serviciu de îngrijire la domiciliu de la o organizație necomercială, care este acreditată și prestează astfel de servicii. Dar, din păcate, este o procedură defectuoasă. Nu avem o costificare a serviciilor și asta creează dificultăți majore la determinarea costului. Or, trebuie să planifici foarte bine și foarte corect în funcție de necesitățile și numărul beneficiarilor. Anume faptul că nu sunt reglementate costurile, adică nu avem o metodologie de costificare a serviciilor sociale, pentru noi a fost un impediment foarte mare și ne-am oprit. Nu am ajuns să procurăm. Dar eu văd foarte necesară aplicarea procedurii de achiziție”, explică Emilia Ciobanu.

Potrivit ei, achiziția publică de servicii sociale este oportună în special atunci când e nevoie de servicii pentru categorii de beneficiari nu prea numeroase. „Bunăoară, pentru o mămică minoră cu un copil. Nu avem în fiecare zi la nivel de raion o mămică care are nevoie de plasament temporar împreună cu copilul. În astfel de cazuri ar fi mai potrivit să procurăm serviciul de la un prestator privat de servicii sociale care este specializat pe așa ceva și care-l prestează poate mult mai calitativ, dar nu să dezvoltăm un serviciu doar de dragul ca să-l avem la număr. Anume pentru astfel de cazuri ar fi bine să existe proceduri clare de achiziționare a serviciilor sociale, costuri bine definitivate, să fie reglementată chiar procedura de contractare a serviciilor între instituțiile interbugetare. De exemplu, un raion să poată procura de la alt raion, și astfel ar apărea și s-ar dezvolta servicii regionale pentru categoriile înguste  de beneficiari. Deci cred că este foarte important acest lucru, dar trebuie foarte bine reglementat și bine pregătit”, conchide Emilia Ciobanu.

Elaborarea și pilotarea unei metodologii de calculare a costului pentru unele categorii de  servicii sociale este unul dintre rezultatele așteptate ale  proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, care va fi implementat în următorii trei ani în Republica Moldova. În cadrul proiectului, metodologia de calcul va fi dezvoltată de un grup de experți și va fi pilotată de către 10 organizații ale societății civile (OSC) cu profilul corespunzător al serviciilor sociale. Documentul va fi ulterior consultat cu un grup de lucru format din reprezentanții tuturor instituțiilor relevante. Proiectul „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune” este finanțat de  Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.


*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.