Acordul de Asociere cu UE este implementat cu jumătăţi de măsură, experţi

UE a acordat un credit de încredere Republicii Moldova în urma semnării Acordului de Asociere în anul 2014, dar Chişinăul a preferat să implementeze cu jumătăţi de măsură unele prevederi ale documentului. Ţara bate pasul pe loc şi ne întoarcem la acea voinţă politică, care şi-a lăsat amprenta. Este opinia experţilor IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă şi Veaceslav Berbeca, exprimată în cadrul în cadrul emisiunii „60 de minute de realism economic”, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al IDIS Viitorul, care realizează emisiunea în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Ion Tăbârţă a spus în cadrul emisiunii că sunt funcţionari care ar vrea să pună în aplicare toate prevederile documentului, dar există o serie de factori care distorsionează legile sau le schimbă esenţa lor. Un exemplu este amnistia fiscală, care nu este o lege în spiritul Acordului de Asociere. Vine mai mult din vestul sălbatic şi există certitudinea că după ce au fost scoase sume mari de bani, pe uşa din spate, acum se doreşte legalizarea lor, spune expertul.

Potrivit lui Ion Tăbârţă, efectele Acordul de Asociere nu sunt simţite de cetăţeni, dar a fost simţit efectul furtului miliardului, care a erodat puterea de cumpărare a populaţiei şi a pus pe brânci economia. „În Republica Moldova a existat şi este foarte multă retorică vizavi de UE, dar reformele sunt făcute mai mul pe hârtie în interesul de partid sau al clanurilor”, a subliniat acesta.

La rândul său, Veaceslav Berbeca a precizat că cea mai mare parte a reformelor din Republica Moldova sunt făcute pe hârtie. Guvernarea este criticată, şi pe bună dreptate, în condiţiile în care situaţia social economică rămâne neschimbată. Moldova rămâne cea mai săracă din Europa, unde rata de emigrare este ridicată.

Un rol important în implementarea Acordului de Asociere o are implicarea societăţii civile în procesul de luare a deciziilor. Dar se întâmplă că foarte multe legi nu sunt discutate cu societatea civilă, iar la altele nu se ţine cont de opinia ONG-urilor.

În concluzie, experţii au spus că din 2009 până în 2015 s-au pornit multe reforme, dar s-a acutizat nivelul de corupţie (omorul din Pădurea Domnească, concesionarea aeroportului Chişinău, furtul miliardului, degradarea sistemului judecătoresc).

 

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.