Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de încredere. Printre miniștrii propuși se numără mai mulți actuali consilieri prezidențiali, dar și deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, transmite IPN.
Nicu Popescu este propus pentru funcția de viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene. El este cercetător și expert în politică externă, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în cadrul Guvernului Maiei Sandu. Nicu Popescu este profesor universitar asociat la Institutul de Științe Politice (Sciences Po) din Paris și director al programului Europa lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), biroul de la Paris. Anterior a activat în cadrul unor centre de cercetare de la Bruxelles (CEPS), Londra (ECFR), și Paris (EUISS).
În calitate de viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, este propusă candidatura lui Andrei Spînu. Dânsul este secretar general al Administrației Președintelui și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului Republicii Moldova, iar în perioada 2015–2016 a fost viceministru al Tineretului și Sportului. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale.
Fostul consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu, Vlad Kulminski, este propus pentru funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare. În perioada 2020 – 2021, a deținut funcția de Consilier pentru Reglementarea Conflictelor în cadrul Biroului anti-criza al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). A elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune, în cadrul diferitor organizații internaționale, inclusiv Dialog Umanitar din Elveția, PNUD, DFID, Banca Mondială. În perioada 2016 – 2019 a fost Directorul Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).
Iurie Țurcanu va pretinde la funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare. El este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent este coordonator Digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director. Iurie Țurcanu este unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale precum MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect. În perioada 2000 – 2011 a fost șeful Direcției Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale la Endava Group. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Sergiu Litvinenco va fi noul ministru al justiției, dacă va fi votat în Parlament. Politicianul este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 și 2021 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, iar ulterior – membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice. Până a accede în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, PNUD, UNICEF.
Medic de profesie, în prezent consilieră a președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății, Ala Nemerenco, este propusă pentru funcția de ministru al sănătății. În 2019, a fost ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în guvernul condus de Maia Sandu. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România. În trecut a fost directoare a Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară. Ala Nemerenco a activat în calitate de conferențiar universitar al Școlii de Management și Sănătate Publică a USMF „Nicolae Testemițanu”, este doctor în medicină, are peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în țară și peste hotare.
Anatolie Nosatîi este propus pentru funcția de ministru al apărării. Este militar decorat, cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 de menținere a păcii.
Consiliera președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, Ana Revenco, este propusă pentru a fi ministru al afacerilor interne A activat în calitate de director executiv a Centrului Internațional „La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Anatolie Topală pretinde la funcția de ministru al educației și cercetării. Anatolie Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. A fost șef al Departamentului de studii al Universității de Stat din Moldova și prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a USM. Anatolie Topală este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice.
Directorul de Program de Politici Economice în cadrul Expert-Grup, responsabil de elaborarea de studii și politici economice și asistență tehnică pentru Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Guvern, Sergiu Gaibu,este propus pentru funcția de ministru al economiei. Anterior a oferit consultanță pentru fortificarea capacităților Agenției pentru Organizația de Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor din Moldova. În perioada 2009 – 2014 a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008 – 2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul.
Dumitru Budianschi este propus pentru funcția de ministru al finanțelor. Dânsul este matematician, economist și expert în finanțe publice, deputat al fracțiunii PAS în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 2011 – 2021 a deținut funcția de director de Program „Sector Public: Economie, Finanțe, Management” la Centrul Analitic Expert-Grup. În perioada 2013 – 2019 a activat în calitate de expert și consultant financiar pentru mai multe proiecte și instituții internaționale inclusiv PNUD, BDO Audit, ICON-INSTITUT Engineering, GFA Consulting Group.
Iuliana Cantaragiu va fi noul ministru al mediului. Ea deține funcția de vicepreședinte al PAS, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Iuliana Cantaragiu este expertă în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ. A deținut funcția de Director adjunct la Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”, iar în 2020 a activat în calitate de specialist de mediu la Agenția de Servicii Publice, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială „Înregistrarea Funciară, Evaluarea și Impozitarea Locală”.
Sergiu Prodan este propus pentru funcția de ministru al culturii. El este regizor, scenarist și producător, director al casei de producție Atelierul Sergiu Prodan. În 2013-2017 a fost președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova, unul din autorii legii cinematografiei. În perioada 2009-2013 a fost profesor de regie și film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În 2004 a fost director general al Companiei Publice Teleradio-Moldova. Sergiu Prodan a absolvit Institutul de Cinematografie din Moscova (VGIK) și Institutul Teatral Boris Shchukin.
Expertul și directorul general al Syndex România, membru a grupului francez Syndex, Marcel Spatari, este propus pentru funcția de ministrul al muncii și protecției sociale. A oferit consultanță pe subiecte social-economice, dreptul muncii și relații industriale pentru companii și reprezentanți ai salariaților din Republica Moldova, România și Uniunea Europeană. Marcel Spatari este autor de articole și studii ce țin de situația salariaților, dialogul social, piața muncii, salariul minim, costul vieții decente și impactul COVID-19 asupra salariaților și al pieței muncii.
Viorel Gherciu va fi noul ministru al agriculturii și industriei alimentare, dacă va fi votat Guvernul Gavrilița. Viorel Gherciu este expert în agricultură, din 2018 director al VEREIN Donau Soja în Moldova, responsabil de proiecte de dezvoltarea culturilor de soia în Moldova. În perioada 2017-2018 a fost coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul Băncii Europene de Investiții în Ucraina. Din 2003 este președintele ProRuralInvest, iar în perioada 2015 – 2017 a fost delegatul organizației ca expert în domeniul agricol în proiectul Băncii Europene pentru Investiții „Businessul Agricol și Dezvoltare Rurală”.
Natalia Gavrilița este candidatul PAS la funcția de premier. Candidatura acesteia a fost acceptată și înaintată de președintele Maia Sandu, prin decret prezidențial, la 30 iulie, după consultările cu fracțiunile parlamentare. Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu s-a prezentat la consultări. Ulterior, aceștia au spus că nu vor vota Guvernul Gavrilița. Partidul Politic Șor a anunțat că va susține candidatura PAS, adică cea a Nataliei Gavrilița. Potrivit legislații, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. PAS deține majoritatea absolută în Parlament cu 63 de mandate.
