A intrat în vigoare Codul Audiovizualului
Codul Audiovizualului, votat de Legislativ în lectură definitivă la 27 iulie, a intrat în vigoare vineri, 18 august, după publicarea în Monitorul Oficial.
Cele mai importante modificări, faţă de actele normative care au reglementat domeniul audiovizualului autohton până în acest moment, ţin de numirea şi funcţionarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), activitatea Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) şi a instituţiilor audiovizuale publice locale.
Astfel, pe viitor, membrii CCA vor fi selectaţi de comisia parlamentară de profil şi comisia parlamentară juridică pentru numiri şi imunităţi, la propunerea asociaţiilor obşteşti, asociaţiilor sindicale, patronatelor şi reprezentanţilor cultelor religioase. Ulterior Parlamentul va confirma candidaturile. Durata mandatului este de 6 ani. Reînnoirea componenţei Consiliului se va efectua eşalonat. Iniţial 3 candidaţi se vor alege pe un termen de 6 ani, 3 - pentru 4 ani şi alţi 3 - pentru 2 ani. La expirarea termenilor, următorii candidaţi vor fi numiţi pentru 6 ani.
Avizul pentru desfăşurarea concursului de ocupare a funcţiilor de membru CCA urmează să fie publicat timp de două luni în Monitorul Oficial. La expirarea perioadei în cauză va fi definitivat şi înaintat Parlamentului spre aprobare statutul, structura, devizul de cheltuieli şi cuantumul salariului membrilor şi colaboratorilor CCA.
Codul Audiovizualului prevede activitatea unui Consiliu de Observatori (CO) al TRM, care va avea atribuţia de a opera modificări în statutul companiei, va evolua performanţele şi va decide asupra caietului de sarcini. Totodată va sesiza asupra încălcării prezentului cod. CO va fi alcătuit din 9 persoane: personalităţi publice cu calificări profesionale în diferite domenii. CCA va propune Parlamentului spre aprobare câte 2 candidaţi pentru fiecare post vacant din CO, durata mandatului fiind de 4 ani.
În conformitate cu noul cod, autorităţile publice locale, fondatoare de instituţii ale audiovizualului, urmează să emită în 3 luni decizii de reorganizare ale instituţiilor în cauză.
Şeful statului a promulgat Codul Audiovizualului la 4 august. Potrivit comunicatului Serviciului de presă al Preşedinţiei, documentul are drept scop asigurarea apărării drepturilor consumatorilor de programe şi instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului din R. Moldova, stabileşte, în spiritul drepturilor şi libertăţilor constituţionale, bazele juridice de reglementare, de concepere, difuzare şi/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia R. Moldova, exercitarea controlului societăţii asupra activităţii instituţiilor audiovizualului.
[Info-Prim Neo vă propune o retrospectivă a evenimentelor legate de dezbaterile asupra celor mai controversate momente din Cod]
Proiectul Codului Audiovizualului, elaborat de deputaţi comunişti, democraţi şi creştin-democraţi, a fost adoptat în prima lectură în Parlament la 6 aprilie. Jurnalişti şi reprezentanţii societăţii civile au calificat documentul, drept unul de coloratură politică, care va permite şi în continuare imixtiunea puterii în audiovizualul autohton. În lunile aprilie-mai reprezentanţii societăţii civile au desfăşurat dezbateri publice pe marginea proiectului Codului, care au finalizat la 29 mai cu o Conferinţă naţională, la care au fost punctate o listă de recomandări de îmbunătăţire a documentului.
În aceeaşi zi, prin reprezentantul permanent al RM la Consiliul Europei, autorităţilor moldoveneşti le-a fost transmisă Expertiza CoE. Oficialii Europeni au constatat neajunsuri serioase ale documentului. Printre acestea, experţii au nominalizat abilitatea guvernării sau alianţei guvernamentale de a exercita influenţa şi controlul inoportun asupra CCA şi, prin acesta, asupra tuturor radiodifuzorilor.
Deputatul Victor Stepaniuc a anunţat la sfârşitul lunii iunie că Parlamentul este de acord cu absoluta majoritate a recomandărilor şi concluziilor experţilor CoE, formulate în expertiza privind proiectul Codului Audiovizualului, şi le va îndeplini în proporţie de 99 la sută.
În condiţiile unor dezbateri asupra proiectului Codului, Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice APEL, a opinat că membrii Consiliului de Observatori ai Companiei TRM nu trebuie să fie numiţi de CCA. În opinia sursei citate, instituţia publică trebuie să fie supusă controlului public, de aceea urmează a fi identificat un mecanism care să asigure acest control. În caz contrar, mecanismul propus prin modificări nu va fi unul viabil şi sigur.
Cu ocazia unui interviu acordat postului de radio “Vocea Basarabiei” anterior votării documentului în lectură finală, preşedintele APEL a menţionat că dorinţa R. Moldova de a se integra în UE se va vedea după modul în care va fi adoptat Codul Audiovizualului, or, audiovizualul este unul din elementele foarte importante ale democraţiei.
Potrivit preşedintelui Uniunii Jurnaliştilor, Valeriu Saharneanu, Consiliul Observatorilor TRM, fiind numit de CCA, îşi va pierde şi doza de autonomie pe care o păstra până în prezent. „Este clar că audiovizualul public va intra iarăşi sub controlul puterii, Codul Audiovizualului fiind mai rău şi mai neproductiv decât actuala legislaţie. Proiectul prevede distrugerea audiovizualului public local şi legiferează atacurile asupra celui privat”, menţiona Valeriu Saharneanu cu două zile înainte de aprobarea documentului.
Codul Audiovizualului a fost votat în lectură finală la 27 iulie, după discuţii controversate care au durat aproape 2 ore. Proiectul conţinea aproape 170 de amendamente, unele dintre acestea fiind dezbătute pe larg în plenul parlamentului. Discuţii aprinse a provocat, în special, prevederea privind instituirea, în locul actualelor instituţii publice locale, a birourilor teritoriale TRM, cu emisiuni proprii de la 2 la 6 ore pe zi. Deputaţi AMN şi independenţi s-au opus acestor modificări, propunând păstrarea actualului statut al acestora, dar propunerile lor au fost respinse.
La fel s-a procedat şi în cazul propunerii deputatului AMN Valeriu Cosarciuc, ca 5 membri ai CCA să fie numiţi de Parlament, inclusiv 2 de opoziţie, iar alţi 4 - de către societatea civilă. Preşedintele comisiei de profil, Victor Stepaniuc, a replicat atunci că este greu de stabilit reprezentativitatea societăţii civile. În context, deputatul Anatol Onceanu şi-a expus temerile că membrii CCA vor fi selectaţi din organizaţiile obediente puterii.
La 11 august mai multe ONG-uri din domeniu s-au arătat îngrijorate de ultimele modificări în legislaţia RM cu privire la mass-media. Printr-o declaraţie comună, Asociaţia Presei Independente, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, Comitetul pentru Libertatea Presei şi Centrul Independent de Jurnalism au acuzat Parlamentul că a organizat dezbaterile proiectului CA într-un mod „formal şi în grabă, cu doar o zi înainte de examinarea acestuia în plen, fără ca ONG-urile mass-media să ia cunoştinţă de textul propus spre adoptare”. Aceasta, potrivit declaraţiei, „demonstrează o dată în plus că Parlamentul RM mimează cooperarea cu societatea civilă”. Semnatarii declaraţiei au contestat transformarea posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV” în subdiviziuni teritoriale ale companiei „Teleradio Moldova”. Potrivit lor, decizia în cauză va duce la “la centralizarea politicii editoriale, instituirea cenzurii şi la dispariţia unor surse de informare alternativă a cetăţenilor”.
Anterior, şi colectivul postului de radio „Antena C” s-a pronunţat împotriva afilierii radiodifuzorilor locali la TRM. Într-o declaraţie înaintată la 26 iulie pe numele parlamentului, semnatarii declară că decizia în cauză nu va fi în beneficiul societăţii, întrucât în urma reducerii drastice a emisiei proprii, sute de mii de cetăţeni ai RM vor fi privaţi de o sursă importantă de informaţie.
De aceeaşi părere sunt mai mulţi consilieri municipali independenţi şi membri ai fracţiunii Alianţa “Moldova Noastră”, care s-au pronunţat împotriva afilierii audiovizualului local la Compania „Teleradio-Moldova”
Consilierul independent, Mihai Roşcovan consideră că prin transformarea posturilor municipale de radio şi televiziune „Antena C” şi „Euro TV” în filiere ale TRM, cel mai mult vor avea de suferit locuitorii municipiului Chişinău care vor fi lipsiţi de o sursă veridică de informare. Scopul final al acestei intenţii este de a duce la dispariţie „Antena C” şi „Euro TV”, acestea fiind în prezent surse alternative de informare.
Liderul fracţiunii AMN în CMC, Pavel Caba a calificat afilierea posturilor municipale de radio şi televiziune la „Teleradio Moldova” drept „o aberaţie”. Potrivit lui Caba, deputaţii ar fi trebuit mai întâi să consulte opinia CMC pe marginea acestei iniţiative, deoarece asemenea decizii nu se iau peste noapte. Liderul AMN a mai declarat că autorii acestei idei „mai fac nişte lucruri la cheremul lor pentru a închide tot ce mai mişcă în Chişinău”.
Şi reprezentanţii Uniunii Sindicatelor din Cultură au acuzat guvernanţii de intenţia de a monopolizare mass-media locală. Potrivit sindicaliştilor, decizia va conduce mai devreme sau mai târziu, la lichidarea posturilor.
Primarul general interimar al capitalei Vasile Ursu este de părere că transformărea Euro TV şi Antena C în filiale ale „Teleradio Moldova” poate fi o perspectivă, dar îndepărtată. Administraţia publică locală are nevoie de radio şi TV publice municipale şi nu ar fi corect ca audiovizualul public să fie centralizat.
Odată cu intrarea în vigoare a Codului Audiovizualului, au fost abrogate Legea audiovizualului din 3 octombrie 1995 şi Legea cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” din 26 iulie 2002. Noul cod conţine 9 capitole şi 68 de articole.