Istoricii din r. Moldova au alcătuit un top al celor 10 trădări din istoria românească, în care au intrat cazurile diferitor personalităţi, trădate de oamenii loiali sau boierime. Topul a fost făcut public în cadrul unei conferinţe ştiinţifice cu genericul „Fenomenul „trădării” în istoria Europei de Sud-Est”, organizată la Chişinău vineri, 11 decembrie, transmite Info-Prim Neo. Astfel, fenomenul trădării îşi are începutul de la istoria trădării lui Burebista, urmată de cea a lui Vlad Ţepeş, Petru Rareş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu şi alţii. Conferinţa a fost organizată de către Asociaţia Istoricilor din R. Moldova (AIRM) în comun cu Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din R. Moldova. Sergiu Musteaţă, preşedintele AIRM, spune că fenomenul trădării din istoria Europei de Sud-Est, rămâne a fi actual şi astăzi. „Istoria este plină de aceste aspecte de-a lungul veacurilor. Pentru conferinţă am selectat două aspecte generale – cum este descris fenomenul trădării în epoca cronicărească şi cum s-au manifestat mai multe personaje în diferite perioade de timp”, a spus Sergiu Musteaţă. Pentru a înţelege fenomenul trădării, istoricii au încercat să-l abordeze din mai multe aspecte - lingvistic, psihologic şi juridic. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, a spus că fenomenul „trădării” este un subiect în vogă în Occident şi a menţionat că în procesul de integrare al R. Moldova în UE, este necesară „compatibilizarea ştiinţei istorice la valorile ştiinţei europene”. „Începând cu anul 1992, tematica conferinţelor ştiinţifice vizavi de problemele istoriei s-a diversificat. Dacă în prima fază problema identitară era pririotară, ceea ce a făcut o discrepanţă uriaşă dintre istoriografia moldovenească şi cea din Occident. În ultimii ani de la problemele de identitate s-a ajuns la trădare”, a spus decanul. Timur Luchin, student la facultatea de istorie, spune că asemenea conferinţe sunt un început bun pentru a continua investigaţiile. „În ultimul timp, oamenii sunt captivaţi mai mult de misterele istoriei, pentru că redarea unor evenimente apare simplu şi neinteresant, în fond”, a explicat studentul. Studiile de caz, prezentate în cadrul conferinţei, urmează să fie publicate în ediţiile periodice de specialitate.