20.09.2019

Motivul prezentei conferinței este indignarea majoră față de aplicarea de către organele de urmărire penală, procuratură și instanțele de judecată a componenței de escrocherie, prevăzute de art. 190 Cod Penal,  în cazul relațiilor pur civile și condamnarea penală,  abuzivă, a persoanelor în acest temei.

Subiectul respectiv este de importanță majoră pentru întreaga societate, or fiecare din noi în cazul în care va eșua mai mult sau mai puțin în executarea unor obligații de ordin civil, va fi pasibil de urmărire și condamnare penală.

Urmărind logica organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată putem modela o serie de situații care vor sta la baza condamnării a orice persoană. De exemplu:

• dumneavoastră ați împrumutat o sumă de bani pe un termen scurt, 1 lună sau 2, timp în care reieșind din calculele proprii o veți întoarce. Cum credeți ce se întâmplă dacă nu o veți restitui? Reieșind din interpretarea organelor de drept, dumneavoastră din start ați avut intenția de a sustrage banii și de a nu-i întoarce, în caz contrar de ce ați stabilit un timp în care nu ați reușit.
• același lucru se va întimpla daca împrumutați o sumă de bani mult mai mare decît veniturile dumneavoastră lunare, veți fi condamnat pe motivul că ați avut din start intenția de a sustrage banii, or ați știut că veniturile nu vă vor permite de a întoarce banii în timpul scontat.
• același lucru se va întîmpla dacă ați făcut o lucrare sau serviciu care nu a fost calitativ și veți refuza a restitui integral sumele primite, or acest lucru se va interpreta iarăși drept sustragere or se va califica că din start ați dorit a presta un serviciu sau o lucrare pentru care nu ați merita să primiți suma de bani primită.
   

În asemenea situații poate fi oricare din cetățenii acestei țări și în asemenea situații orice persoană poate fi urmărită și condamnată penală din cauza interpretării abuzive a art. 190 Cod Penal și în continuare am să vă explic de ce.

Această situație se datorează faptului că nu există o graniță fixă de delimitare între PENAL și CIVIL în ceea ce privește neexecutarea obligațiilor civile.

Pînă în august 2018 componența de infracțiune avea o formulare legală destul de simplă și suna în felul următor:
”Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere”

Simplitatea respectivă și crea teren vast de interpretarea, or faptul sustragerii depindea în mare măsură de interpretarea a 2 elemente – înșelăciune și abuz de încredere.

În 2016 când am preluat cauzei d-nei Moldoveanu Nelli care și este condamnată la 9 ani deși a restituit împrumutul, m-am convins că lucrurile stau foarte rău în ceea ce privește delimitarea între civil și penal.

În așa mod, reieșind din practica instanțelor de judecată delimitarea dintre escrocherie  și încălcarea obligațiilor civile se făcea după 2 aspecte:

- atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunului;

- disponibilitatea efectivă a acestuia de ași executa angajamentele.
 

Ca să fiu mai explicit, doar de faptul cum instanța sau procurorul percepea atitudinea persoanei, depindea concluzia în sensul – da sunt relații civile sau nu este escrocherie, așa ca ulterior analizând situația materială să susțină sau nu poziția deja formată.

Într-adevar sunt situații cînd operează cu adevărat escroci care sub pretextul relațiilor civile încearcă a scăpă de răspundere. De exemplu:

• persoana se împrumută de la jumătate de sat, încheie contracte civile, primește bani la care trebuie să achite dobîndă, or oamenii transmiteau benevol sume pentru a mai cîștiga, așa ca într-un final după vreo cîteva zeci de contracte și sute de mii împrumutate, persoana subit pleacă peste hotare și pînă în prezent nimeni nu la văzut. Da într-adevăr aici s-au exploatat și relații de încredere și înșelăciune.
• sau persoana care colectează bani în baza contractelor de investiție pentru construcția apartamentelor în situația în care măcar nu are nici posibilitate și nici autorizarea pentru a începe o construcție a unui bloc locativ, este evidente că a cunoscut despre imposibilitatea din start a executării obligațiilor sale.
• etc.

Dar aceste situații nu permit organelor de drept de a trece sub aceleași interpretări orice pretins denunț de escrocherie pentru orice neexecutare a obligațiilor civile.

Încă în septembrie 2016, pe portalul crimemoldova.md, apare un articol cu titlu – ”Escrocheria la limita dintre penal și civil: cum unii slujitori ai legii profită de lacunele din legislație”. Acest articol relatează ceea ce de fapt se întâmplă de mult în practică, pe deoparte cei care evident se ascund după relații civile sunt adesea trecuți cu vederea sub pretextul necesității sesizării instanței de civil, iar cei care evident au rămas în dificultatea executării obligațiilor civile sunt condamnați pentru escrocherie – 5 ani și șase luni pentru împrumut nerestituit la timp, amendă pentru neexecutarea la timp a lucrării, dar achitat ulterior, 3 ani închisoare pentru 3700 lei împrumutați și nerestituiți.

Dar înainte de a vă relata despre cauza Moldovean Nelli aș vrea să mă opresc încă la o situație care considerăm că face vârf în interpretarea abuzivă din partea procuraturii și instanței de judecată.

La 20.06.2014 se încheie un contract de transport între compania Proruc-Trans SRL și Stirbu-Auto SRL pentru ruta Moldova Rusia în valoare de 4200 Dolari SUA, la 14/07/2017 datorită neexecutării contractului Judecătoria Strășeni (48-2e-3662-17122014) încasează integral suma din contul Știrbu-Auto SRL, fapt menținut irevocabil de către Curtea Supremă de Justiție la 14/12/2016, iar hotărîrea se transmite spre executare silită. Probabil nimeni nu are dubii în dreptul persoanei de a primi suma de bani din moment ce 3 instanțe de judecată au constatat neexecutarea contractului. Însă, culmea la 12.06.2017, prin ordonanța Procuraturii m. Chișinău se pornește în privința directorului Proruc Trans  SRL cauza penală în temeiul art. 27, 190 alin 4 Cod Penal, adică tentativă la escrocherie.

Cu alte cuvinte nu este îndeajuns să ai un contract executat, o hotărâre civilă irevocabil, mai trebui să convingi organul de urmărire penală că adresarea ta în judecată nu a fost escrocherie.

Culmea este că judecătorul de instrucție nici nu a luat în considerație faptul relațiilor civile, iar curtea de apel a respins recursul ca neîntemeiat. Prin urmare pînă în prezent persoana este învinuită de tentativă la escrocherie, iar daca executa hotărîrea era învinuită de escrocherie.

Probabil apogeul interpretării abuzive a fost făcut în cazul d-nei Moldoveanu Nelli, care a fost condamnată prin Sentința Judecătoriei Rîșcani din 25 mai 2016 la 9 ani privațiune de libertate în temeiul art. 190 alin 5 Cod Penal pentru obținerea unui împrumut de 400 000 lei, care în prezent deja a fost restituit.

În așa mod în septembrie 2012 Moldoveanu Nelli, fondator și administrator la SRL Nucul de Aur, care deținea cca 300 ha de nuci, împrumută cu ajutorul fostului soț, Rabei Ghenadie, de la prietenii acestuia, soții Gradinaru suma de 400 000 lei pentru a putea achita rata la creditul de 250 000 USD, sumă care urma să o restituie îndată ce va strînge roada din livadă în toamna 2012. Ulterior Moldoveanu Nelli transmite suma împrumutată către Rabei Ghenadie pentru a se achita cu soții Gradinaru.

După o liniște de 2 ani de zile în 2014, Moldoveanu Nelli este somată de soții Grădinaru că urmează a întoarce cei 400 000 lei care nu iau primit, și fapt restituirii se neagă de Rabei G. și de soții Grădinaru, unde s-au pierdut acei bani în 2012 nu este clar.În februarie 2014 soții Grădinaru se adresează în instanța de judecată și solicită suma datoriei din 2012, în cadrul ședinței avocatul lui Moldoveanu Nelli, de atunci solicită expertiza unei recipise din 2014 eliberate de Moldoveanu Nelli. Și anume din acest moment situația se schimbă vertiginos

Soții Grădinaru depun plângere penală pe escrocherie și invocă faptul că deoarece avocatul a cerut expertiza semnăturii rezultă că Moldoveanu Nelli nu recunoaște datoria, fapt care urmează a fi calificat ca înșelăciune.

Foarte rapid, fără a audia persoana se face o expertiză în baza copiilor de pe mai multe acte pentru a compara semnăturile, dar măcar nu se invită persoană pentru a prelua speciment de semnătură, pentru a expune poziția, iar după rezultatele expertizei care au spus că pe unele acte semnătura coincide, iar pe altele nu, se dispune punerea sub învinuire și arestarea lui Moldoveanu Nelli care a fost ridicată direct din livada SRL Nucul de Aur unde se afla la în legătură cu lucrările agricole.

După o mimată urmărire penală și examinare în fond, Judecătoria Rîșcani decide la 25 mai 2016 decide condamnarea persoanei la 9 ani privațiune de libertate.

În urma examinării cauzei în apel, Curtea de Apel decide la 19 septembrie 2017, respingerea apelului depus de avocatul Nellii Moldoveanu și menținerea sentinței.

După depunerea de către mine a recursului la Curtea Supremă de Justiție, și sesizarea asupra tuturor erorilor în calificarea, aceasta, la 30 ianuarie 2018 casează decizia Curții de Apel și o trimite la rejudecare în apel.

După examinarea în apel, la 19 septembrie 2018, Curtea de Apel decide iarăși respingerea apelului depus de Nelli Moldoveanu și menținerea sentinței din 25 mai 2016.

Încă la data de 30 noiembrie 2018 se depune recurs la Curtea Supremă de Justiție, care îl pune pe rol abia în aprilie 2019 declarîndu-ul admisibil, iar pînă în prezent amînă examinarea cauzei în ordine de recurs, următoarea ședință fiind pe 25 iunie 2019.

Între timp la moment, deja a fost achitată a doua datoria față de soții Grădinaru, în temeiul hotărîrii judecătorești civile, rămase irevocabile prin neatacare, dar de data asta în față executorului George Boțan, care și a încetat procedura de executare silită.

Prin urmare pe deoparte avem o relație civilă de împrumut, care s-a finalizat prin hotărîre judecătorească și executare integrală, dar pe de altă parte o cauză penală pe escrocherie în care prezența sau absența escrocheriei depinde strict de aprecierea subiectivă, nelimitată cumva de lege.

Astfel până în prezent instanțele ierarhic inferioare au considerat drept veridic:

- faptul că Moldoveanu Nelli cunoștea de la momentul primirii banilor că nu îi va putea întoarce și a înșelat părțile vătămate, din motiv că a creat o viziune înșelătoare a realității privind situația sa materială și necesitatea iminentă a împrumutului

În acest sens nu sa luat în considerare că:

• într-adevăr a doua zi banii au fost utilizat conform destinației invocate, si sa stins rata la bancă;
• într-adevăr Moldoveanu Nelli deținea 100% cotă parte din SRL Nucul de aur, care la finele lui 2012, avea înregistrate doar ca active materiale bunuri în valoare de peste 10 milioane de lei, iar la finele 2013 peste 12 milioane lei.
• într-adevăr fostul soț a recunoscut într-o înregistrare audio faptul restituirii inițiale a banilor,
• faptul că niciodată nu a existat o negare a împrumutului din 2012, iar apelul declarat de avocat a fost retras de Nelli Moldoveanu, fapt care confirmă lipsa înșelăciunii.
• etc.
   

Toate aceste circumstanțe au dus în final la faptul că afacerea dezvoltată de Moldoveanu Nelli este în faliment, dosarul de insolvabilitate se tergiversează de câțiva ani de zile, livezile de nuci pier pe an ce trece or stau fără îngrijire, probabil acesta și a fost rostul insistenței unei cauze penale și îndepărtării acesteia de la administrarea afacerii.

Stimată audiență, în final aș vrea să menționez că atît timp cît în legislație, dar mai important în practica judiciară nu va exista criterii clare de delimitare dintre penal și civilă în ceea ce privește neexecutarea unei obligații civile, toți vor risca să fie învinuiți penal din cauza neexecutării unei obligații civile, iar un anume escroc va avea șansa să scape basma curată sub plafonul sintagmei – sunt relații civile, adresați vă în judecată.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.