80% din subvenţiile oferite sectorului agrar anii 2010-2013 au fost subvenţii investiţionale, în comparaţie cu 30% în 2007, arată un studiu prezentat de Banca Mondială. BM consideră acest fapt un progres, la fel ca şi crearea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, precum şi stabilirea unor proceduri clare de repartizare a subvenţiilor, transmite IPN.
Totodată, autorii studiului constată că cea mai mare parte a subvenţiilor continuă să fie absorbită de gospodări agricole mari, care se specializează în producerea cerealierelor sau altor culturi tradiţionale, iar sprijinul efectiv acordat gospodăriilor mici, care produc legume sau alte culturi cu valoare adăugată înaltă este neesenţial.
„Gospodăriile mari corporative au beneficiat de 70-80% din subvenţiile acordate în ultimii trei ani. Acest lucru nu este compatibil cu ponderea relativă a celor două sectoare în totalul producţiei agricole – 70% individual faţă de 30% corporativ. Între 2010 şi 2012 valoarea medie a subvenţiei a fost în creştere pentru gospodăriile corporative, iar diferenţa faţă de valoarea subvenţiilor primite de gospodăriile individuale s-a accentuat”, a menţionat Felicia Pricop, specialist pe domeniul agricultură în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Republica Moldova.
În studiu se menţionează că subvenţiile nu stimulează introducerea practicilor moderne în agricultură, a inovaţiilor, iar domeniul larg de aplicare a subvenţiilor, precum şi faptul că nu se plafonează mărimea acestora limitează numărul beneficiarilor.
Banca Mondială recomandă aprobarea unui program de subvenţii multianual, care ar stabili reguli clare pentru sectorul privat şi ar îmbunătăţi planificarea subvenţiilor. De asemenea, se propune să fie redus domeniul de aplicare a programului de subvenţionare, accentul urmând să fie pus pe sprijinirea introducerii tehnologiilor avansate, a eforturilor sectorului privat pentru a se conforma la cerinţele UE privind siguranţa şi calitatea alimentelor. De asemenea, este necesar de a susţine producătorii care lucrează cu soiuri noi de plante, rezistente la schimbările climatice, dar şi tinerii care iniţiază afaceri în sectorul agrar.
