75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări, expoziție la Muzeul Național de Istorie

Materiale documentare, obiecte personale, fotografii care mărturisesc despre deportările staliniste au fost expuse la Muzeul Național de Istorie a Moldovei pentru a comemora 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări în masă din RSS Moldovenească. Angajata muzeului, Ludmila Cojocaru, a menționat că expoziția este ca un gest de justiție simbolică pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist. „Este o lecție pe care trebuie s-o învățăm de la comunitățile locale ale memoriei, s-o învățăm atunci când elaborăm politici ale memoriei, atunci când practicăm și implementăm acțiuni educaționaleˮ, a mai spus Ludmila Cojocaru, citată de IPN.

Ludmila Cojocaru a comunicat că memoria celor care s-au prăpădit în urma deportărilor este cinstită în primul rând pe dimensiunea religioasă și prin ridicarea unui monument în care se regăsesc atât numele celor care au pierit în Siberia și numele celor care sunt în viață, dar au avut de suferit. Angajata muzeului a spus că prin astfel de expoziții ne învățăm să nu ne fie frică să cunoaștem istoria, inclusiv paginile mai puțin comode, pentru că atunci avem mai multe șanse să ne asumăm cu inteligență trecutul, mai ales când este vorba de un trecut traumatizant.

„În mesajul expoziției insistăm să vorbim despre momentul ridicării, dar și momentul când a început să se spargă gheața după 1953, după moartea lui Stalin, și basarabenii deportați să se adreseze și să scrie în organele superioare cu multă nădejde și speranță că vor veni acasă. Ne mândrim că am reușit să includem în patrimoniul național, să recuperăm pentru patrimoniul național din Republica Moldova unele vestigii care sunt de unicat, cum ar fi biletele de la călătoria cu trenul din deportare până în localitate ale unei familii. Noi avem o serie de obiecte care au fost alături cu acești oameni și la bine, și la rău, obiectele care au devenit cu timpul ca membri ai familieiˮ, a spus angaja muzeului. Printre acestea se regăsesc covoarele basarabene, care au fost păstrate și aduse înapoi acasă, obiecte care țin de identitatea etnoculturală și dimensiunea religioasă: iconițe, prosoape.

Victimele deportărilor care au fost prezente la eveniment au menționat că împreună cu familia au fost scoși afară din propria casă, la o vârstă fragedă, și deportați. Au confruntat foame și suferințe, dar au încercat să supraviețuiască și să-și păstreze demnitate. Persoanele s-au adresat cu un mesaj către tânăra generație: să studieze ce s-a întâmplat în anii deportărilor, să prețuiască ceea ce au acum și să-și iubească patria. 

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postica, a spus că fără o educație propice, fără o cunoaștere mai bună a celor crime care au fost comise de regimul totalitar comunist, legiuitorul nu va determinat de către populația la anumite schimbări. „Așa cum avem la momentul de față o lege parțial disfuncțională cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice și în continuare vom avea asemenea abordare, fiindcă aceasta este, poate, un preț al necunoașterii sau al ignoranței adevărului care a avut loc la acel momentˮ, a spus președintele asociației.

Expoziția „Memoria deportărilorˮ poate fi vizitată până pe 3 august.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.