47% din populația Republicii Moldova face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă și își acoperă cu greu cheltuielile pentru strictul necesar. Dacă veniturile unor săraci și cresc, acest lucru se datorează remitențelor. Datele se conțin în Studiul „Moldova inegală”, prezentat în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Potrivit Alinei Andronache, responsabilă de Relații cu Publicul și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în Republica Moldova persistă mai multe inegalități față de categoriile vulnerabile de persoane, lucru care înseamnă că politicile publice sunt un eșec total. Autoritățile ar trebui să-și regândească prioritățile și cum le finanțează, menționează activista.
Studiul arată că cei mai afectați de sărăcie sunt persoanele cu vârsta înaintată, mai ales femeile. 55% din gospodării unde sunt persoane cu dizabilități spun că serviciile de apă și canalizare sunt foarte scumpe pentru ei, iar în cazul romilor această cifră este de 66%. Într-o situație grea se află și fermierii. „Chiar dacă se declară peste tot că suntem o țară agrară, fermierii nu înregistrează niciun venit din anul 2006, ceea ce înseamnă că câștigurile fermierilor nu sunt într-o formă monetară, ci naturală. Aceștia nu beneficiază de prestații sociale, au venituri informale și nu au venituri din remitențe”, concluzionează Alina Andronache.
Din punct de vedere teritorial, studiul observă o diferență la capitolul speranță de viață în diferite raioane. De exemplu, în anul 2017 speranța de viață în Șoldănești era de 68 de ani, iar în Edineț de 74 de ani. În anii 2010-2017, speranța medie de viață în raionul Călărași a crescut cu 5 ani, în Leova doar cu un an. Situația este influențată de calitatea serviciilor medicale, indicii demografici, condițiile de trai. „Aceasta demonstrează că politicile naționale nu sunt ajustate la nivel local și la problemele reale ale oamenilor”, spune activista.
Din perspectiva egalității de gen, femeile continuă să fie un grup vulnerabil practic în toate domeniile. 17% din femei au răspuns că ar fi o problemă foarte mare să procure medicamente în valoare de 200 de lei pentru că nu au bani, iar 37% – pentru că nu au suficienți bani. 42% nu se adresează medic chiar dacă au nevoie. Aproximativ 16% nu se internează în spital indiferent de problemă din cauza lipsei de timp sau a mijloacelor financiare. La fel, femeile sunt supuse mai des formelor de violență. Una din cauze este că multe victime consideră că e bine să tolerezi violența pentru a-ți păstra familia.
Bărbații rămân în continuare un grup vulnerabil din perspectiva consumului de alcool și tutun.
Elena Sîrbu, reprezentanta Coaliției Vocea Romilor, notează că lipsa de venituri în rândul romilor confirmă neangajarea acestora în câmpul muncii, iar, în consecință, nu au nici asigurare medicale. Doar 42% din persoanele rome dețin poliță de asigurare, față de 72% de persoane non-rome. Romii nu merg la medic din cauză că nu au bani. Datele din raport arată lipsa voinței administrației publice locale de a implica romii în luarea deciziilor. 21% de romi spun că sunt gata să participe la luarea deciziilor în comunitate. Elena Sîrbu susține că, pentru a le îmbunătăți viața, autoritățile ar trebui cel puțin să implementeze Planul Național de susținere a comunității rome 2016-2020.
Olga Lîsenco, reprezentanta Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, a remarcat că persoanele cu dizabilități au venituri mai mici comparativ cu alte grupuri sociale. 75% din veniturile peroanelor cu dizabilități reprezintă doar prestațiile sociale. Ele sunt implicate mai puțin în luarea deciziilor. Persoanele cu dizabilități mai rar se adresează după servicii medicale, una din cauze fiind lipsa surselor financiare suficiente. Problema e atestată mai mult în zona rurală. Olga Lîsenco mai spune că persoanele cu dizabilități nu-și cunosc drepturile. Alianța recomandă dezvoltarea serviciilor de suport pentru persoanele cu dizabilități și angajare asistată.
Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în Parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).
