Circa 40% dintre persoanele angajate se asociază unui risc extrem (8,3%) sau sporit (31,9%) de infectare cu coronavirus la locul de muncă. În cazul a 59,8% riscul asociat este moderat. Potrivit experților Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, care prezintă aceste date, în contextul menținerii situației pandemice și a accentuării mai multor vulnerabilități ale angajaților, autoritățile urmează să intervină atât cu măsuri de motivare și susținere a angajatorilor și salariaților, cât și cu cele ce condiționează activitatea la locul de muncă, transmite IPN.
Circa 65% dintre persoanele angajate s-au simțit în siguranță pe timp de pandemie atât timp cât își îndeplineau responsabilitățile la locul de muncă. Deși în aceasta perioadă unii dintre angajați au avut posibilitatea să-și exercite responsabilitățile fie prin tele-muncă, fie prin metode hibride (și de la muncă, și de la distanță), totuși nu toate persoanele s-au încadrat în acest profil.
Evaluarea dezagregată a datelor arată că, odată cu înaintarea în vârstă a persoanelor ocupate, gradul de nesiguranță la locul muncii este mai pronunțat. Astfel, pentru fiecare a cincea persoană angajată ce este trecută de 60 de ani mediul de lucru este asociat mai mult cu o senzație de nesiguranță împotriva coronavirusului. Domeniul de activitate (în special munca în sectorul transporturilor și comerțului) și prezența dizabilității influențează manifestarea nivelului mai mare de nesiguranță.
Analiza profilului celor care tind mai mult să evite să-și împărtășească îngrijorările cu angajatorii în privința nerespectării măsurilor de protecție pe timp de COVID-19 a evidențiat tinerii angajați, cei cu studii incomplete și care activează mai mult ca și specialiști necalificați. Salariații cu un nivel mai mic de studii sunt mai puțin conștienți de modul în care și-ar putea apăra drepturile de muncă în privința sporirii nivelului de siguranță pe timp de pandemie.
În baza constatărilor reliefate în cadrul acestei note analitice, dar și a bunelor practici internaționale orientate spre sporirea nivelului de siguranță la locul muncii pe timp de pandemie, setul de măsuri propuse vine să se alinieze cât mai mult la necesitățile categoriilor mai vulnerabile de angajați, astfel încât situația ocupațională a acestora să nu se agraveze și mai mult.
Se recomandă dezvoltarea Programului de subvenționare a angajatorilor în scopul adaptării eficiente a locurilor de muncă la protocoalele de siguranță privind prevenirea incidenței de infectare. La fel, se recomandă oferirea beneficiilor fiscale angajatorilor pentru achiziționarea produselor necesare pentru punerea în aplicare a protocoalelor de siguranță la locul de muncă privind prevenirea infectării cu COVID-19. În acest sens, se propune completarea Codului Fiscal și a documentelor aferente cu clauze ce prevăd completarea listei surselor neimpozabile cu produse necesare asigurării protejării lucrătorilor în timpul prestării muncii la locul de lucru pe timp de pandemie. Autorii notei recomandă suplinirea setului de măsuri de informare activă și convingere a populației ocupate privind necesitatea vaccinării și respectarea continuă a măsurilor de protecție împotriva infectării. Este recomandat și controlul țintit și informat de riscuri a angajatorilor din perspectiva respectării protocoalelor de siguranță la locul de muncă pe timp de pandemie. Experții CPD mai cred că legislația trebuie completată cu clauze ce prevăd ca angajatorii să fie pasibili de achitarea despăgubirilor privind recuperare pe termen lung a persoanelor angajate care s-au infectat cu noul coronavirus la locul de muncă.
Nota este elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”, implementat de CPD cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova.
