De-a lungul anilor, Republica Moldova și-a construit o reputație de partener internațional nesigur și inconsecvent. Adesea, declarațiile și faptele nu s-au potrivit, iar actorii interni au manipulat tezele de politică externă în scopuri politice sau chiar personale. Turbulențele politice interne și lipsa unui traseu consecvent al reformelor pot fi cu siguranță explicația pentru lipsa echilibrului urmărit în afacerile externe și atingerea obiectivelor-cheie ale acesteia. Însă, odată cu învestirea unui nou guvern, ar fi util pentru țară dacă Președinția, Guvernul și Parlamentul vor lucra împreună pentru a revizui și actualiza obiectivele strategice naționale ale politicii externe și de securitate ale Republicii Moldova. Între timp, date fiind multiplele crize cu care se confruntă Republica Moldova – epidemiologică, economică, politică și instituțională – politica externă a țării nu poate decât să se adapteze și să rezolve aceste constrângeri. Tezele se conțin într-o notă analitică prezentată de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
„De mai mulți ani, politica externă a Republicii Moldova a fost ghidată de obiectivul integrării europene. Cu toate acestea, consecvența acestei politici pro-europene a avut de suferit din cauza corupției la nivel înalt, a practicilor anti-europene de politică de internă și uneori a atacurilor din partea unor actori politici influenți. Mai mult ca atât, frauda bancară a scos în evidență probleme sistemice ale corupției și a redus considerabil așteptările mari ale cetățenilor”, a declarat Iulian Groza, director executiv IPRE, care este unui dintre autorii notei.
Urmează alegeri parlamentare anticipate și, cel mai probabil în toamnă, va fi învestit un nou Guvern. Această ocazie va fi o oportunitate ca autoritățile naționale competente – Președinția, Guvernul, Parlamentul – că conlucreze pentru a revizui și a actualiza obiectivele de politică externă și securitatea a Republicii Moldova. „Mai ales, având în vedere că conceptul de politică externă a Republicii Moldova a fost aprobat încă în anul 1995 și, evident, există multe evoluții în această perioadă. Or, 30 de ani de Independență ne oferă oportunitatea pentru ca să reflectăm asupra unui exercițiu de actualizare a politicii externe a Republicii Moldova”, a mai spus directorul IPRE.
Un alt autor al notei analitice, Nicu Popescu, director al Programului Europa Lărgită ECFR (Paris), a menționat că Republica Moldova se confruntă cu mai multe crize, iar trei dintre ele sunt imediate. Este vorba despre criza pandemică COVID-19, criza legată de consecințele economice ale acestei pandemii, dar și criza politică, care a luat un nou contur în contextul alegerilor anticipate. Valul pandemic a expus serioase probleme sistemice în infrastructura sistemului de sănătate a Republicii Moldova. Rata de mortalitate a fost una ridicată, iar capacitatea țării de a face față acestei pandemii încă rămâne limitată. Accesul la vaccinuri a fost, de asemenea, limitat și se bazează în special pe sprijinul extern. Astăzi, provocarea cheie rămâne cum e să fie acoperită întreaga necesitate de vaccinare a Republicii Moldova.
Potrivit studiului, repercusiunile economice ale crizei COVID-19, precum și posibilele întârzieri în cadrul procesului de vaccinare, au efecte negative semnificative asupra economiei țării. În a doua jumătate a anului curent, accesul Republicii Moldova la asistența internațională s-ar putea îmbunătăți, dar mobilizarea sprijinului extern spre depășirea efectelor negative ale pandemiei asupra sistemului de sănătate și economiei va necesita, cel mai probabil, eforturi semnificative pe dimensiunea politicii externe a statului.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului IPRE „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu susținerea Fundației Soros Moldova. Natalia Camburian, directoarea Departamentului buna guvernare, Soros, a declarat că, în contextul pandemiei, toată lumea a văzut, a auzit mesajele care îndemnau la solidaritate. Și acest îndemn a depășit hotarele unui stat anume, iar colaborarea internațională s-a dovedit a fi absolut vitală pentru a controla pandemia. „Importanța politicii externe pe agenda multor state a crescut semnificativ. Și mă bucur că Republica Moldova se regăsește printre ele. O politică externă bine gândită, coerentă și consecventă, care are obiective strategice clare, va spori, cu siguranță, credibilitatea externă a Republicii Moldova, vor crește semnificativ oportunitățile de colaborare internațională și nu doar cele legate de lupta cu pandemia, dar și cele care se referă și la interesele economice ale țării, de securitate și promovare, protejare a proceselor democratice”, a notat Natalia Camburian.