O expediţie din 25 de tineri a descoperit că râul Bâc este mort la ieşirea din municipiul Chişinău, fără nicio vietate în el. Tinerii au fost neplăcut surprinşi de reacţia Ministerului Mediului, care nu i-a luat în serios atunci când au făcut un demers ca râul Bâc să fie salvat.
Preşedintele Centrului Naţional de Mediu, Ina Coşeru, a comunicat jurnaliştilor, în cadrul unei conferinţe la IPN, că expediţia a avut ca scop depistarea problemelor pe râul Bâc de către tânără generaţie, precum şi educarea spiritului de protejare a mediului. Tinerii au mers 155 de kilometri la pas pentru a se documenta personal privind situaţia râului.
Dumitru Holban-Ulinici, unul dintre tinerii participanţi la expediţie, a spus că apa din Bâc în satul Temeleuţi, de unde izvorăşte râul, este excelentă, acolo fiind depistate 13 specii de macro-nevertebrate, dintre care 4 sunt sensibile la poluare. Şi în aval, în satul Bucovăţ apa s-a dovedit a fi de bună calitate.
Elena Stăvilă, participantă la expediţie, a specificat că apa devine tot mai poluată pe măsură ce se apropie de municipiul Chişinău, unde mai sunt depistate doar câteva specii din fauna acvatică. La ieşire însă râul este doar apă moartă, gradul de poluare fiind depăşit de câteva zeci de ori.
Iuliana Cantaragiu, expert-proiecte la Centrul Naţional de Mediu, a spus că autorităţile cunosc situaţia, dar nu fac nimic să asigure respectarea legislaţiei de protecţie a mediului. Iuliana Cantaragiu a remarcat că unii agenţi economici au semnate contracte de aprovizionare cu apă a localităţilor fără să fie prevăzută şi evacuarea apelor utilizate.
„Am discutat cu cei de la Ministerul Mediului. Ne-au spus: Cum vă imaginaţi să stopăm activitatea tuturor agenţilor economici de-a lungul râului Bâc? Ni s-a creat impresia că ei protejează interesele agenţilor economici, dar nu mediul. Am rămas stupefiaţi când ni s-a spus că 51 de angajaţi ai ministerului pot salubriza 2 km de râu. Dar nu punga sau sticla aruncată este marea problemă, ci chimicalele din apă. În timpul expediţiei am văzut o ţeavă prin care se scurgea în râu lichid de culoare albastră şi care avea consistenţa vopselei”, a subliniat Iuliana Cantaragiu.
Mihai Mustea, manager programe politici de mediu la Centrul Naţional de Mediu, a remarcat că 10 ani în urmă râul Bâc avea peşte şi era posibil scăldatul în el. Potrivit lui Mihai Mustea, în râul Bâc sunt 52 de cazuri de poluare extremă, iar de la staţia de epurare din Chişinău, zilnic sunt deversate peste 150 de mii de litri de apă poluată.
La 29 septembrie, Centrul Naţional de Mediu va organiza Festivalul râului Bâc în satul Temeleuţi, de unde acesta izvorăşte. Expediţia celor 25 de tineri a fost susţinută de către ambasada SUA la Chişinău.
