„Deşi au fost trimise mai multe adresări guvernului, în care sunt evidenţiate problemele pe care le au participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl, mai mult de jumătate dintre acestea nu vor putea fi soluţionate în anul curent, din cauza lipsei de mijloace băneşti”, a menţionat Tudor Căpăţână, preşedintele Asociaţiei „Cernobâl” în cadrul mitingului organizat luni, 26 aprilie, la 24 de ani de la această catastrofă nucleară, transmite Info-Prim Neo.
Printr-o decizie recentă a executivului, ziua de 26 aprilie va fi marcată în fiecare an şi în Republica Moldova. Cei care au fost la Cernobâl vor primi în acest an ajutor în sumă de 500 de lei fiecare. Guvernul a promis să elaboreze şi un mecanism mai transparent de acordate a creditelor preferenţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Printre probleme, Tudor Căpăţână a menţionat costurile mari la serviciile stomatologice: „Deşi pe parcursul ultimilor 10 ani acest aspect a fost abordat de mai multe ori, au fost chiar elaborate şi câteva proiecte de hotărâri în acest sens, lucrurile stau pe loc”.
Ministerul Sănătăţii a informat că 30 dintre medicamentele necesare participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobâl au fost incluse în lista generală de medicamente compensate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Dar, în primele patru luni ale anului, aceste medicamente practic nu au putut fi eliberate, tot din lipsa banilor, a menţionat preşedintele Asociaţiei „Cernobâl”.
Persoanele care au supravieţuit alelei catastrofe se plâng că nicio instituţie medicală nu a investigat cum a influenţat radiaţia asupra copiilor. Iulia Rotari, din Călăraşi, a menţionat că în acest an se împlinesc 11 ani de când i-a murit soţul, participant la lichidarea avariei de la Cernobâl. „Am două fete care sunt foarte bolnăvicioase. Din cauza radiaţiei, una din ele nu poate să aibă copii, iar alta mereu merge pe la spitale. Din păcate, statul nu se ocupă de aceşti copii, măcar să le ofere o sumă cât de modestă. Îmi pare foarte rău şi mă doare sufletul pentru persoanele care au suferit în urma exploziei de la Cernobâl”, a spus femeia.
O altă necesitate la care s-au referit participanţii la miting este micşorarea de la 15 la 8-10 ani de căsătorie a pragului de acordare a pensiei de urmaş. Persoanele din stânga Nistrului, care au fost la Cernobâl, nu au poliţă medicală, deşi dosarele au fost prezentate Ministerului Sănătăţii. Necesită alocări de bani şi construcţia bisericii Sfântului Gheorghe, edificată în parcul din Valea Trandafirilor, şi a monumentului victimelor catastrofei de la Cernobîl. Pentru monument sunt necesare circa 7 milioane de lei.
Potrivit primarului municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, 900 de participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, care locuiesc în Chişinău, vor primi ajutor din partea primăriei, suplimentar la cel oferit de guvern, încă 500 de lei. De asemenea, din surse municipale au fost acordate 4 credite preferenţiale pentru construcţia locativă, iar 7 copii vor putea să obţină în acest an burse pentru studii universitare.
Participanţii la miting au păstrat un moment de reculegere în memoria camarazilor decedaţi şi au aprins o lumânare, rugându-se pentru odihnirea sufletelor lor în cadrul unui serviciu divin.
„24 de ani în urmă la Centrala termoelectrică de la Cernobâl s-a petrecut o catastrofă straşnică. Toate tonele de încărcătură radioactivă au fost duse pe tot globul pământesc, nu numai ţările CSI. Vin în fiecare an aici pentru a depune flori în cinstea victimelor accidentului de la Cernobâl şi cu părere de rău în fiecare sunt tot mai puţini participanţi”, a menţionat Anton Melnic, din Anenii Noi.
Un alt participant, spune că avea 35 de ani când s-a întâmplat tragedia. „Chiar şi acum, după depuneri de flori, voi merge la spital pentru a-mi face proceduri. După acel tragic eveniment mereu sunt bolnav, mă doare tot, la fel se întâmplă şi cu feciorul meu, este foarte bolnav”, a spus Petru Negru, din Chişinău.
Potrivit asociaţiei Cernobâl, circa 3500 de cetăţeni din Moldova au participat la lichidarea consecinţelor avariei, 569 dintre care au murit, iar 2422 de persoane sunt invalizi.
