În cifre, 2008 este pentru economia Republicii Moldova anul unei creşteri nesperate de 7,6% după nouă luni, dar cu perspective incerte, al ratei inflaţiei de o singură cifră (7,5% după 11 luni), prima de acest fel după anul 2003, al unui flux puternic de investiţii străine directe, dar, dincolo de statistici, un an marcat de stagnare la nivelul reformelor structurale. Şi, în fine, intrarea în incertitudine la sfârşit de an, pe fondul unei crize care abia de la anul va lovi economia moldovenească, deşi chiar şi oficialităţile recunosc că efectele deja se resimt. Acestea sunt doar câteva din evenimentele ce au marcat economia moldovenească în 2008. O dramă în două acte a cunoscut nu numai piaţa petrolieră, care a stabilit un record istoric la mijlocul verii, ca să se prăbuşească rapid în a doua jumătate a anului, dar şi economia, în genere, care la sfârşitul lunii mai se sufoca la o inflaţie de 16,9%, cea mai înaltă din ultimii ani, ca în noiembrie să coboare la cel mai jos nivel după 2003, respectiv 7,5%, precum şi industria, care în prima jumătate de an părea pornită într-o goană de recuperare după doi ani de cădere, dar în luna noiembrie a cunoscut cel mai puternic declin din ultimii ani, de 5,1 la sută. Acţiunile întreprinse de Banca Naţională în vederea diminuării inflaţiei au avut o implicaţie majoră asupra economiei. În încercarea de a tempera aşteptările inflaţioniste, BNM a efectuat cea mai mare majorare (de la 16 la 22 la sută) a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută liber convertibilă, ca urmare au fost „imobilizate” resurse în sumă de sute de milioane de lei. Pentru a-şi menţine lichiditatea, băncile au devenit mai generoase, dobânzile la depozite au urcat la rate maxime de 24-25 la sută. Pe de altă parte, băncile au devenit mai exigente la creditare. În plus, mulţi clienţi au fost anunţaţi că ratele dobânzilor vor fi revizuite. Deja în octombrie, datele Băncii Naţionale arătau o scădere a creditului în economie cu 642,6 milioane de lei. O nouă scădere a creditării bancară, cu respectiv 26,2%, s-a produs în noiembrie. Banca Naţională şi-a atins ţinta, rata anualizată a inflaţiei s-a redus de peste două ori, însă creditarea a fost afectată, ca urmare şi consumul, dar şi perspectivele de dezvoltare, de aceea în noiembrie BNM a redus în două rânduri norma rezervelor obligatorii, ceea ce a dus la restituirea de către Banca Naţională a Moldovei lichidităţilor, ce aparţin sistemului bancar, în sumă de peste 800 milioane de lei. Poate cel mai impresionat „eveniment” al anului a fost imunitatea economiei moldoveneşti, în special a sectorului financiar-bancar, în faţa crizei, lucru pe care l-au semnalat şi experţii unor instituţii financiare importante, cum sunt Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Însă, în ultimul trimestru au început să se resimtă efectele crizei, în special în construcţii, industria uşoară. În lunile august şi septembrie preţurile la apartamente au scăzut în sumă cu 4,5%, iar în octombrie au stagnat, iar Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nu exclude ca în următoarele luni să se producă o reducere a preţurilor la imobile cu până la 20 la sută. Pe de altă parte, chiar dacă Moldova a fost plasată într-un raport al FMI pe locul trei în Europa de Sud-Est după exportul de producţie textilă, alături de Macedonia şi Bosnia şi Herzegovina, fabricarea produselor textile a înregistrat o scădere de 6,7%, în nouă luni, faţă de creşterea de 13,7% în anul 2007. Un alt efect al crizei ar fi reducerea producţiei industriale din ultimele luni, scăderea din ultimele trei luni a remitenţelor. Şi acestea sunt doar primele semne, deşi nimeni nu încearcă să facă prognoze într-o perspectivă mai depărtată de 3-4 luni. Devine tot mai clar că Republica Moldova nu va fi ocolită de criză, Guvernul nu a făcut public un program anticriză, deşi a vorbit despre unele elemente ale unui posibil plan anticriză, ce are drept obiectiv, în primul rând, susţinerea producătorului şi lansarea unor proiecte de infrastructură. Ministerul Economiei şi Comerţului a enumerat printre cele mai mari realizări ale anului şi creşterea economică de 7,6%, în nouă luni, ce a depăşit estimările economiştilor şi Guvernului, care plasau creşterea economiei moldoveneşti la nivelul de 6,5-7%. Creşterea a fost condiţionată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură - cu 23,8%, însă şi formarea brută de capital fix a avut un ritm superior creşterii economice, respectiv 9,3%. Dar, în trimestrul patru economia, se pare, a intrat într-o zonă de incertitudine, sub influenţa crizei mondiale, astfel că, în fine, ritmul de creştere se va domoli. Un alt lucru, pe care şi-l poate pune la activ economia moldovenească, este faptul că în anul 2008 exporturile Republicii Moldova spre piaţa europeană au crescut mai rapid decât pe alte pieţe, astfel că ponderea UE în total exporturi a trecut peste 52 la sută. Livrările pe piaţa comunitară au fost în continuă ascensiune în ultimii patru-cinci ani, însă creşterea s-a accentuat după intrarea în vigoare la 1 martie 2008 a Preferinţelor Comerciale Autonome de export pe piaţa comunitară. Producătorii au valorificat cotele de export a vinurilor şi zahărului, oferite de UE, însă nu au fost utilizate contingentele ce ţin de produsele animaliere, deoarece Republica Moldova nu a reuşit să fie inclusă în lista ţărilor terţe pentru efectuarea comerţului cu carne, produse din carne, ouă de pasăre şi altele. 2008 a fost anul în care au fost lansate serviciile de telefonie mobilă de generaţia a treia, vinurile moldoveneşti au revenit pe piaţa rusă, iar leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune. Leul moldovenesc a fost recunoscut drept cea de-a doua monedă din lume, după coroana cehă, după ce, în primele unsprezece luni din 2008, s-a apreciat cu 9,1% faţă de dolarul american şi cu 24,4% faţă de moneda europeană. Însă, ultimele evoluţii ne-au arătat cât de vulnerabil este cursul de schimb în condiţiile în care este legat de o singură valută, dolarul SUA. Aceste fluctuaţii semnificative ale cursului de schimb nu pot fi temperate de Banca Naţională a Moldovei pentru că nu depinde de ea raportul între aceste două valute. Ca urmare riscul valutar este înalt. O adevărată revelaţie a anului 2008 ar fi constituit realizarea reformei sistemului regulatoriu referitor la activitatea de antreprenoriat. Au fost operate modificări la circa 100 acte legislative şi normative. Însă aplicarea lor în practică, precum şi examinarea proiectelor Codului de procedură vamală şi a Codului de procedură fiscală, ce fac parte din pachetul de legi, a întârziat. Şi, deşi Republica Moldova, are legi bune, ele sunt implementate prost, astfel că efectele întârzie. 2008 a reprezentat pentru economia moldovenească momentul dezvoltării şi stabilităţii, fapt demonstrat de statistici, însă, totodată, este şi unul contradictoriu pentru că, după ce a intrat într-o zonă de incertitudine, apar tot mai multe întrebări la care deocamdată nu există răspunsuri.