11% din populaţia Republicii Moldova cu vârsta aptă de muncă se află în străinătate. Plecând peste hotare, muncitorii migranţi ocupă poziţii de calificare joasă sau fără calificare. Doar 11,3% din migranţii moldoveni peste hotare activează în sectorul în care au activat înainte de plecare. Datele au fost prezentale la conferinţa finală a proiectului „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă a calificărilor”, transmite IPN
Oxana Lipcanu, coordonatoare de proiect a Organizaţiei Internaţională a Muncii (ILO) Moldova, a afirmat că proiectul „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă şi a calificărilor”, implementat în Moldova pe parcursul a 34 de luni, a acoperit golul informaţional în domeniul migraţiei de muncă. Proiectul a oferit date ce ţin de aspectele calificărilor în rândul fluxurilor migraţionale, impactul migraţiei asupra pieţei muncii şi unor profesii specifice, legătura dintre educaţie şi migraţie. Un alt obiectiv al proiectului a vizat reflectarea mai bună a necesităţilor de pe piaţa muncii, precum şi securitatea socială a lucrătorilor migranţi.
Viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sergiu Sainciuc, a spus că, în baza acordurilor semnate de Republica Moldova cu 10 state ale lumii, migranţii care activează în baza contractelor de muncă beneficiază de pensii pentru limita de muncă în ţările în care îşi desfăşoară activitatea. Procedura este valabilă şi pentru cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul ţării noastre. Proiectul va fi extins treptat. Totodată, s-a aprobat metodologia privind elaborarea, perfecţionarea şi modificarea standardelor ocupaţionale. De asemenea, a fost elaborat şi regulamentul-cadru privind comitetele sectoriale. Potrivit viceministrului, beneficiarii direcţi ai acestor modificări vor fi tinerii şi adulţii care muncesc peste hotarele ţării cu dorinţa de a reveni cândva la baştină.
Ofiţerul politic al delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Mindaugas Kacerauskis, a menţionat că Uniunea Europeană este mulţumită de implementarea proiectului. Pe parcursul a aproape 3 ani cât a durat proiectul s-a reuşit instruirea persoanelor încadrate în sistem de către experţii internaţionali. Rezultatele obţinute trebuie urmărite în continuare. De asemenea, trebuie sprijinite şi actualizate de alte ţări în beneficiul lucrătorilor migranţi din Republica Moldova.
Directorul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, biroul pentru ţările din Europa centrală şi de est, Budapesta, Antonio Graziosi, a susţinut că din toate proiectele implementate în Republica Moldova de biroul de la Budapesta, acesta a fost cel mai eficient. Lucrătorii migranţi vin cu o contribuţie deosebită la creşterea economică şi dezvoltarea socială a ţărilor gazdă, deseori ei reprezintă şi forţa suplimentară pentru suplinirea locurilor de muncă şi a capacităţilor necesare pentru sezonul de producţie. În acest caz ILO a intervenit pentru a contribui la recunoaşterea calificărilor acestora. Un alt aspect fundamental a fost portabilitatea drepturilor sociale pentru a sigura demnitatea şi siguranţa lucrătorilor migranţi, a conchis Antonio Graziosi.
