Circa 100 de cămăși basarabene, pentru femei și bărbați, care datează din secolul 19, au fost reconstituite și expuse în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Acestea reprezintă toate regiunile țării și au fost refăcute după vechi izvoade, fotografii, desene, schițe, cămăși deteriorate, părți din cămăși, transmite IPN.
Cercetătorul coordonator al Muzeului, Varvara Buzilă, a spus că ideea a apărut acum trei ani, în cadrul comunității „Șezătoarea Basarabia”, din care fac parte femei care promovează tradiția autenticității și originalității costumului popular. Aproape 250 de doamne au frecventat șezătoarea, fiind antrenate în procesul de reconstituire a cămășilor. „Cămășile au fost cusute pentru a demonstra că suntem atenți cu patrimoniul nostru cultural, pe care îl propunem societății”, a spus Varvara Buzilă.
Artistul plastic Olesea Enachi participă la expoziție cu cinci cămăși pentru femei și una pentru bărbați. Spune că a avut o cămașă atât de veche încât desenul practic nu putea fi deslușit. Se vedeau doar semnele lăsate de ac. Au fost doar câteva locuri unde se vedea mai bine desenul și așa a reușit să reactualizeze motivul. În timp ce cosea, a descifrat că pe cămașă era redată o crenguță de busuioc și reprezintă regiunea de nord a țării, în special raionul Edineţ. „Este o cămașă atipică pentru că râurile pe mânecă sunt orizontale. Cămășile noastre basarabene sunt cu crenguțe care reprezintă pomul ori cu râuri oblice, curgătoare”, a spus Olesea Enachi.
Tamara Begu a prezentat două cămăși pentru femei reconstituite. Femeia spune că a lucrat cu entuziasm la refacerea unei cămăși pentru care a avut la dispoziție o broderie foarte mică, zărită sub o sticlă la un muzeu. Nici până astăzi nu știe din ce perioadă datează acea bucată de cămașă și ce regiune ar reprezenta. „Se spune că e din vremuri de demult această cămașă. După țesătură și după ozor se vede că nu avea cruciulițele. Era făcută după ac, pentru că la noi cruciulițele au venit mai târziu”, a spus Tamara Begu.
Elena Echim vine din satul Pitușca, Călărași, și este la fel membră a șezătoarei. Participă la expoziție cu o ie care reprezintă regiunea Orheiului Vechi. Până să facă ia, acest model mai exista doar pe hârtie. „Am crescut într-un mediu în care mama țesea prosoape, țoluri, făcea fețe de masă, horboțică, însă ie nu se cosea la noi în sat. Am acasă multe lucruri făcute de mama mea și vreau și eu să las moștenire ceva copiilor mei”, a spus Elena Echim.
Expoziția este deschisă până pe 28 februarie. Intrarea este liberă.
