Retrospectiva „IPN Chișinău”

Retrospectiva lunii martie. Cele mai importante știri din fluxul „IPN Chișinău”

1 martie: Circulația rutieră pe Șoseaua Muncești va fi sistată integral de luni pe tronsonul cuprins între străzile Grădina Botanică și Băcioii Noi. Primăria municipiului Chișinău precizează că restricțiile se vor aplica până vineri, în legătură cu intervențiile pentru reabilitarea părții carosabile.

2 martie: Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, alături de echipa sa, a depus flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul memorial „Eternitate”, cu ocazia celor 34 de ani de la declanșarea Războiului de pe Nistru.

3 martie: Activitățile Centrului municipal de învățare și educație a adulților, aflat în incinta liceului „Matei Basarab” din Chișinău, vor fi extinse. Auditoriul liceului, care găzduiește centrul, va fi renovat cu sprijinul Guvernului Japoniei, care acordă un grant de peste 75 de mii de dolari prin Programul „Kusanone”.

4 martie: Peste 31 de mii de elevi frecventează grupele cu program în școlile din municipiul Chișinău. Pentru anul curent, bugetul municipal prevede 82 de milioane de lei pentru finanțarea acestora, iar, în caz de necesitate, autoritățile precizează că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru întreținerea grupelor.

5 martie: Circulația rutieră pe Șoseaua Muncești, tronsonul cuprins între străzile Grădina Botanică și Băcioii Noi, se redeschide de 5 martie. Primăria municipiului Chișinău a anunțat finalizarea lucrărilor de reparație a carosabilului afectat de condițiile meteo severe din această iarnă.

5 martie: Autobuzele de pe ruta municipală nr. 14 „str. Vasile Alecsandri – or. Codru (str. Schinoasa Deal)” vor circula pe un itinerar modificat începând cu data de 7 martie. Primăria municipiului Chișinău anunță că măsura este una provizorie, ca urmare a multiplelor solicitări din partea locuitorilor cartierului Telecentru.

6 martie: Traficul rutier pe strada Academician Sergiu Rădăuțanu va fi suspendat sâmbătă, pe tronsonul cuprins între străzile Studenților și Gherman Pântea. Potrivit Primăriei capitalei, măsura este necesară pentru efectuarea lucrărilor de curățare și tăiere a crengilor uscate.

8 martie: Strada Meșterul Manole din sectorul Ciocana al capitalei a fost redeschisă circulației rutiere. Primăria Chișinău a finalizat lucrările de reparație a carosabilului, afectat de condițiile meteo din această iarnă. De asemenea, în cursul acestui an, este planificată reabilitarea integrală a străzii pe direcția de circulație spre strada Voluntarilor.

9 martie: Organizațiile sportive și asociațiile obștești din Chișinău pot beneficia de cofinanțare pentru proiecte sportive în cadrul unui program municipal lansat pentru anul curent de Direcția generală educație, tineret și sport. Programul este destinat inițiativelor de interes public care promovează modul sănătos de viață și contribuie la pregătirea sportivilor de performanță.

9 martie: Locuitorii capitalei ar putea fi scutiți de taxa de salubrizare în acest an. Primarul general, Ion Ceban, le-a propus consilierilor municipali ca la ședința Consiliului municipal Chișinău, programată pentru 12 martie, să voteze taxele locale fără cea de salubrizare.

9 martie: Direcția generală educație, tineret și sport va organiza, în această săptămână, consultări pe marginea Planului municipal antidrog. Ședințele vor avea loc cu participarea structurilor municipale și a asociațiilor obștești, care au transmis propuneri pentru document, a declarat șeful adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi.

9 martie: În municipiul Chișinău a început curățenia generală de primăvară, care va dura aproape șase săptămâni. Detaliile despre campanie au fost prezentate de către șeful interimar al Direcției generale locativ-comunale și amenajare, Victor Țîmbaliuc, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale.

10 martie: Municipalitatea a lansat procedura de achiziție publică pentru contractarea lucrărilor de reabilitare a caldarâmului de pe strada 31 August 1989, pe tronsonul cuprins între străzile Pușkin și Bănulescu-Bodoni. Potrivit Primăriei Chișinău, valoarea estimată a contractului depășește 26 de milioane de lei.

10 martie: Șefa Direcției generale finanțe, Olesea Pșenițchi, și consilierul primarului general, Victor Pruteanu, au fost numiți oficial viceprimari ai municipiului Chișinău. Dispoziția în acest sens a fost semnată de primarul Ion Ceban, Informația a fost confirmată de către consilierul edilului, Natalia Ixari.

10 martie: Municipiul Chișinău urmează a fi delimitat în patru zone de dezvoltare: centrul vechi al orașului, cartierele, zonele periferice și suburbiile. Conceptul de dezvoltare spațială a capitalei se regăsește în documentele pentru actualizarea Planului Urbanistic General, prezentate în cadrul unui eveniment la Primăria Chișinău.

10 martie: Municipiul Chișinău va primi primele echipamente dintr-un nou lot destinat gestionării deșeurilor. Primăria capitalei precizează că este vorba despre șase containere de tip „skip”, fiecare cu o capacitate de 20 de metri cubi, destinate camioanelor cu cârlig pentru transportarea deșeurilor.

12 martie: Serviciile municipale specializate desfășoară acțiunile ample de salubrizare pe străzile din Chișinău. Direcția generală locativ-comunală și amenajare precizează că activitățile fac parte din campania de salubrizare de primăvară, lansată în această săptămână.

12 martie: Calitatea apei potabile furnizate locuitorilor municipiului Chișinău se încadrează în parametrii normali, iar aprovizionarea nu este pusă în pericol. Primarul Ion Ceban a declarat că sistemul de alimentare cu apă funcționează în regim normal și este monitorizat permanent de specialiști.

14 martie: Primăria Chișinău a lansat campania „Marea curățenie de primăvară”. Prima acțiune de salubrizare se desfășoară în sectorul Botanica, pe bulevardul Dacia, între străzile Valea Crucii și Trandafirilor, unde se curăță străzile, trotuarele și spațiile verzi.

14 martie: Traficul rutier pe bulevardul Dacia din capitală va fi suspendat sâmbătă și duminică, începând cu ora 08:00. Primăria municipiului Chișinău precizează că măsura a fost luată în legătură cu efectuarea lucrărilor de reabilitare a învelișului asfaltic.

15 martie: Tinerii din Chișinău sunt invitați să participe la un sondaj prin care autoritățile municipale își propun să identifice provocările cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Astfel, autoritățile locale și organizațiile de tineret să poată dezvolta programe și servicii adaptate realităților tinerilor din capitală.

15 martie: Călătorii sunt informați că, începând de luni, autobuzele de pe rutele municipale nr. 5 și 23 vor circula după un nou orar. Primăria municipiului Chișinău precizează că modificările se aplică doar în zilele lucrătoare.

15 martie: Întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău a instalat două baraje de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă. Măsura a fost luată pentru a preveni eventuale probleme cauzate de poluarea cu produse petroliere înregistrată în amonte.

17 martie: Accesul în anumite locuri publice din capitală va fi temporar restricționat miercuri și joi, în contextul desfășurării conferinței de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, Primăria Chișinău precizează că restricțiile vor fi aplicate în zona centrală, în perimetrul străzilor București, Maria Cebotari, 31 august 1989 și Nicolae Iorga.

17 martie: SA Apă-Canal Chișinău a instalat un nou baraj de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare de la Vadul lui Vodă. Potrivit întreprinderii municipale, măsura are scopul de a preveni pătrunderea impurităților în apa preluată din râu.

19 martie: Peste 140 de străzi din Chișinău au fost reparate în cadrul primei etape a lucrărilor de asfaltare, desfășurate în capitală. Datele au fost prezentate de primarul Ion Ceban, în cadrul unui bilanț al intervențiilor. Potrivit edilului, în total 266 de străzi necesită reparații.

19 martie: Autoritățile publice locale nu au competența și nici obligația legală de a gestiona deșeurile medicale. Primăria municipiului Chișinău a venit cu o reacție în acest sens în contextul în care administrația Institutului de Medicină Urgentă a declarat că deșeurile anatomopatologice nu mai pot fi înhumate la Cimitirul „Sfântul Lazăr”.

20 martie: Gala Laureaților Festivalului-Concurs Internațional de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Argint”, ediția a XXVIII-a, a reunit 24 de participanți din Republica Moldova și România, care au evoluat la secțiunile Interpretare și Creație.

20 martie: În centrul orașului Vadul lui Vodă a fost construit un stadion public pentru copii și maturi. Primăria municipiului Chișinău menționează că acesta este dotat cu tot inventarul sportiv necesar pentru practicarea fotbalului și voleiului. Terenul este acoperit cu gazon artificial, iluminat și împrejmuit cu gard de protecție

21 martie: Accesul în anumite zone din Chișinău va fi restricționat luni, în contextul desfășurării Conferinței de Securitate în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Limitările vor fi aplicate între orele 07:00 și 18:00 și vor viza în special zona centrală a capitalei.

21 martie: Peste 400 de muncitori și mai mult de 100 de utilaje ale serviciilor municipale, alături de voluntari și agenți economici, au participat la o amplă acțiune de salubrizare desfășurată în cadrul campaniei „Marea Curățenie de Primăvară”.

23 martie: Elevii din Chișinău vor avea program redus vineri pentru a participa la activități de salubrizare. Potrivit autorităților municipale, acțiunea are scop educativ și urmărește promovarea spiritului civic și ecologic în rândul tinerilor. Acțiunile de salubrizare se vor desfășura pe teritoriile instituțiilor de învățământ.

23 martie: În Chișinău sunt disponibile 10 677 de locuri pentru clasa I în anul de studii 2026-2027. Acestea sunt repartizate în 393 de clase din 122 de instituții publice și 17 private. Datele au fost prezentate de șeful-adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, în cadrul ședinței operative de la Primărie.

23 martie: Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul de mobilitate urbană, care prevede trecerea de la un model bazat pe utilizarea mașinilor personale la unul centrat pe transport public eficient și mobilitate alternativă. Documentul stabilește dezvoltarea orașului în următorii 10-15 ani.

23 martie: Taxa de salubrizare pentru 2026, aplicată în capitală, a fost anulată de Consiliul municipal Chișinău. Astfel, chișinăuienii nu vor plăti câte 120 de lei pentru fiecare membru al gospodăriei. Amendamentul privind eliminarea acestei prevederi din proiectul taxelor locale a fost propus de executiv și votat de 27 de consilieri municipali.

24 martie: Peste 400 de anvelope uzate au fost scoase din râul Bâc. Asociația de gospodărire a spațiilor verzi menționează că aceste deșeuri aruncate ilegal reprezintă o formă gravă de poluare. Intervenția a avut loc în albia râului, unde muncitorii întreprinderii municipale au desfășurat lucrări de curățare și evacuare a deșeurilor.

24 martie: Au început pretestările pentru examenele naționale de absolvire, etapă în care elevii rezolvă subiecte similare celor oficiale și se familiarizează cu cerințele evaluărilor finale. Direcția generală educație, tineret și sport informează că rezultatele vor fi utilizate de echipele de elaborare pentru optimizarea testelor finale ale sesiunii din acest an.

24 martie: Itinerarul rutei suburbane de autobuz nr. 37 și al rutei suburbane de troleibuz nr. 32 va fi modificat de marți, începând cu ora 08:00. Regia Transport Electric Chișinău anunță că schimbările sunt necesare în contextul suspendării traficului rutier pe strada Ion Creangă din orașul Stăuceni, tronsonul cuprins între străzile D. Matcovschi și Constructorilor.

25 martie: Pe stradela Călărași din sectorul Buiucani au început lucrările de reabilitare a drumului. Potrivit Primăriei Chișinău, această arteră alternativă importantă pentru circulația din zonă a ajuns într-o stare deplorabilă și necesită intervenții.

28 martie: În sectoarele Râșcani și Ciocana ale capitalei s-au desfășurat acțiuni de salubrizare și plantare de arbori, care vor continua și în săptămânile următoare. Activitățile au avut loc cu implicarea voluntarilor, a locuitorilor și a subdiviziunilor municipale.

30 martie: În Scuarul Catedralei mitropolitane „Nașterea Domnului”, și anul acesta va fi instalat decorul pascal, anunță autoritățile municipale. Primarul Ion Ceban a declarat că municipalitatea va continua tradiția din anii precedenți. Totodată, Primăria Chișinău va asigura transmisiunea în direct a liturghiei de Paști.

30 martie: Peste 480 de lucrători au intervenit pentru curățarea orașului săptămâna trecută. Aceștia au spălat trotuarele, stațiile de așteptare și trecerile subterane. Autoritățile municipale recomandă șoferilor să elibereze locurile de parcare pe durata acțiunilor de salubrizare, pentru a facilita intervenția echipelor.

O dezbatere lingvistică sau o problemă de stat?

Declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, privind existența unor percepții diferite asupra limbii și identității în Republica Moldova, ar fi putut trece drept un incident diplomatic minor, ușor de corectat printr-o clarificare protocolară. Faptul că nu s-a întâmplat astfel — că declarația a generat o dezbatere publică amplă, comentată de istorici, politicieni și societate civilă deopotrivă — spune ceva esențial despre natura statului moldovean: aici, identitatea nu este un subiect de anticariat istoric, ci o infrastructură critică a securității naționale.

Într-un stat „normal”, disputele privind autoidentificarea etnică sau culturală a cetățenilor rămân, de regulă, în sfera academică sau, cel mult, electorală. În Republica Moldova, ele sunt terenul pe care se joacă, de fapt, apartenența geopolitică a țării. Nu este o exagerare retorică: modul în care un cetățean al Republicii Moldova își definește identitatea — român sau „moldovean” în sens etnic distinct — influențează direct atitudinea sa față de integrarea europeană, față de relația cu România și, în ultimă instanță, față de proiectul revizionist al Federației Ruse în regiune. De aceea, orice discuție serioasă despre securitatea Republicii Moldova care ignoră dimensiunea identitară este, structural, incompletă.

Această realitate obligă la o schimbare de perspectivă: politicile identitare nu mai pot fi tratate ca un lux cultural sau ca o chestiune secundară, subordonată reformelor economice și instituționale cerute de parcursul european. Ele trebuie recunoscute ca o componentă activă a arhitecturii de apărare a statului — la fel de relevantă ca securitatea energetică, reziliența informațională sau capacitatea instituțională de a rezista ingerințelor externe.

Moștenirea sovietică: o armă concepută, nu un accident istoric

Pentru a înțelege de ce identitatea a devenit un front de securitate, trebuie recuperată memoria modului în care a fost construită separarea dintre identitatea moldovenească și cea românească. Nu vorbim despre o evoluție organică, de tipul diferențierilor regionale care există în orice cultură europeană — bavarezi, catalani, sicilieni, ardeleni. Vorbim despre o inginerie politică deliberată, inițiată în 1924 odată cu crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, și extinsă după 1940 asupra Basarabiei ocupate.

Instrumentele acestui proiect sunt bine documentate: un alfabet distinct, manuale rescrise, o istorie oficială fabricată, deportări, foamete organizată și lichidarea elitelor capabile să transmită memoria colectivă autentică. Scopul nu era protejarea unei particularități regionale, ci ruperea unei populații de matricea sa națională, pentru a face ca orice legătură ulterioară cu România să pară artificială, „importată”, suspectă.

Această distincție este crucială pentru politicile publice de astăzi: dacă identitatea moldovenească separată ar fi un fenomen cultural autentic, orice intervenție a statului ar fi ilegitimă — o formă de inginerie inversă. Dar dacă, așa cum arată istoria, ea este însăși produsul unei ingineriei anterioare, atunci restabilirea unei educații istorice corecte nu este o manipulare, ci o reparație. Statul moldovean nu ar „crea” o identitate; ar corecta una fabricată artificial, cu instrumente ale aceluiași tip — educație, memorie instituțională, discurs public — dar puse, de această dată, în slujba adevărului istoric, nu al negării lui.

 „Națiunea civică” — reambalarea unui proiect vechi

Ultimul deceniu a adus o mutație terminologică semnificativă: vechiul moldovenism sovietic, compromis prin asocierea sa evidentă cu propaganda de la Moscova, a fost înlocuit, în discursul unor actori politici și civici, cu conceptul aparent modern și inofensiv de „națiune civică moldovenească”.

Distincția pe care o asemenea formulă trebuie să o facă, dar de multe ori nu o face, este esențială. Cetățenia Republicii Moldova este, evident, o realitate legitimă și necesară — toți cetățenii statului, indiferent de etnie, formează comunitatea sa politică, iar acest lucru nu este pus sub semnul întrebării de nimeni. Problema apare atunci când comunitatea civică, definită prin cetățenie și instituții comune, este transformată subtil într-o identitate etno-culturală de sine stătătoare, ruptă deliberat de apartenența românească a majorității populației. În acel moment, „națiunea civică” încetează să mai fie un concept incluziv de tip occidental și devine, funcțional, un nou ambalaj pentru același obiectiv urmărit de Moscova începând cu 1924: tăierea legăturii dintre populația de la est de Prut și națiunea română.

De aceea, orice politică identitară responsabilă trebuie să facă o distincție clară, în legislație și în discursul public, între două planuri care nu ar trebui niciodată confundate: planul civic-politic (cetățenia, instituțiile comune, statul de drept) și planul etno-cultural (limba, istoria, apartenența națională). Confuzia deliberată între cele două planuri este exact mecanismul prin care moldovenismul sovietic supraviețuiește sub o formă aparent modernizată.

De ce interesează Kremlinul: identitatea ca instrument geopolitic

Investiția constantă a Federației Ruse în promovarea unei identități moldovenești distincte de cea românească nu este întâmplătoare și nu ține de nostalgie istorică. Este un calcul geopolitic rece. Dacă majoritatea populației Republicii Moldova se percepe ca parte a națiunii române, apropierea de România și integrarea europeană devin procese firești, greu de contestat politic. Dacă, dimpotrivă, cetățenii sunt convinși că formează o națiune separată, fără legături identitare organice cu România și prin extensie cu Occidentul, ei devin o resursă politică mult mai ușor de mobilizat pentru un proiect geopolitic alternativ, orientat spre Est.

Din această perspectivă, moldovenismul antiromânesc funcționează ca o platformă ideologică de întreținere a unei „zone gri” — un spațiu care, deși formal orientat spre Europa, rămâne vulnerabil influenței ruse tocmai pentru că o parte a populației sale nu se recunoaște pe deplin în proiectul occidental al țării. Orice ambiguitate venită din partea unor actori occidentali cu privire la identitatea moldovenilor — fie ea o formulare stângace de diplomat, fie o poziție politică internă — este imediat capitalizată de propaganda rusă drept „dovadă” a legitimității unei identități separate.

Concluzia strategică este limpede: în Republica Moldova, câmpul identitar nu este un teren neutru, pe care statul poate opta să nu intervină. Vidul lăsat de absența unei politici identitare coerente este ocupat, sistematic, de narațiunea alternativă promovată de Moscova. Neutralitatea aparentă a statului în această privință nu este, de fapt, neutralitate — este o formă de dezarmare unilaterală.

 Rolul diplomației occidentale și limitele bunei-credințe

Un element adesea neglijat în această ecuație este responsabilitatea partenerilor occidentali. Diplomați acreditați la Chișinău, oricât de bine intenționați, riscă să opereze cu date statistice brute — rezultatele unui recensământ, de exemplu — fără a le plasa în contextul istoric care le explică. O lectură pur sociologică a autoidentificării etnice, ruptă de mecanismele istorice care au produs-o, riscă să transforme efectul unei propagande de decenii într-un argument de legitimitate științifică.

Aceasta nu este o chestiune de rea-credință, ci de responsabilitate profesională. Diplomația occidentală are datoria de a opera cu realitatea istorică și științifică — confirmată de instituții precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei sau Curtea Constituțională a Republicii Moldova — nu cu efectele reziduale ale ingineriei identitare sovietice. Instituțiile de la Chișinău și București au, la rândul lor, obligația de a sprijini partenerii occidentali să înțeleagă complexitatea acestui dosar, nu prin reacții emoționale sau scandal diplomatic, ci prin dialog instituțional susținut de argumente istorice solide.

Ce ar presupune, concret, o politică identitară de securitate națională

O politică identitară gândită ca instrument de securitate națională nu înseamnă impunerea coercitivă a unei identități, ci construirea condițiilor instituționale în care adevărul istoric nu mai poate fi ușor deturnat. Câteva direcții se desprind logic din analiza de mai sus:

Educația istorică trebuie tratată drept infrastructură strategică, nu doar curriculă culturală – manualele de istorie și limbă fiind, de altfel, chiar instrumentele prin care a fost construită separarea identitară inițială, ele pot și trebuie să fie instrumentul reparației.

Comunicarea publică a statului trebuie să mențină distincția fermă între cetățenie (planul civic, incluziv, pentru toți) și identitate etno-culturală (planul istoric, real, majoritar românesc), evitând ambiguitățile care permit recuperarea „națiunii civice” de către narațiuni antiromânești.

Corpul diplomatic de la Chișinău și cel de la București trebuie să dezvolte o capacitate instituționalizată de a informa constant partenerii occidentali, astfel încât episoade precum cel al ambasadorului german să devină ocazii de clarificare, nu erori repetate.

Reziliența informațională a statului trebuie să includă explicit monitorizarea și contracararea narațiunilor care exploatează ambiguitatea identitară în scop geopolitic, alături de componentele deja recunoscute (dezinformare electorală, securitate cibernetică, securitate energetică).

Concluzie: o miză de securitate, nu de identitate culturală

Afirmațiile ambasadorului Germaniei care au declanșat o dezbatere aprinsă în spațiul românesc pornește de la o observație corectă: viitorul Republicii Moldova, inclusiv orice decizie privind relația cu România, aparține exclusiv cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dar exercitarea autentică a acestei suveranități presupune o populație care alege în cunoștință de cauză istorică, nu una ale cărei percepții rămân, un secol mai târziu, prizonierele unei inginerii identitare concepute la Moscova.

De aceea, politicile identitare nu sunt un moft cultural al unor istorici nostalgici, ci o componentă structurală a securității naționale moldovenești. Națiunea civică este o formulă legitimă și necesară atunci când unește cetățenii în jurul valorilor democratice comune. Ea devine însă un pericol structural atunci când este folosită pentru a relativiza adevărul istoric și pentru a perpetua, sub o formă modernizată, moștenirea moldovenismului sovietic. În acest punct, diferența dintre o integrare europeană autentică și succesul strategiei revizioniste a Kremlinului nu mai este una de nuanță semantică — este o linie de front a securității naționale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Retrospectiva „IPN Chișinău”

Retrospectiva lunii martie. Cele mai importante știri din fluxul „IPN Chișinău”

1 martie: Circulația rutieră pe Șoseaua Muncești va fi sistată integral de luni pe tronsonul cuprins între străzile Grădina Botanică și Băcioii Noi. Primăria municipiului Chișinău precizează că restricțiile se vor aplica până vineri, în legătură cu intervențiile pentru reabilitarea părții carosabile.

2 martie: Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, alături de echipa sa, a depus flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul memorial „Eternitate”, cu ocazia celor 34 de ani de la declanșarea Războiului de pe Nistru.

3 martie: Activitățile Centrului municipal de învățare și educație a adulților, aflat în incinta liceului „Matei Basarab” din Chișinău, vor fi extinse. Auditoriul liceului, care găzduiește centrul, va fi renovat cu sprijinul Guvernului Japoniei, care acordă un grant de peste 75 de mii de dolari prin Programul „Kusanone”.

4 martie: Peste 31 de mii de elevi frecventează grupele cu program în școlile din municipiul Chișinău. Pentru anul curent, bugetul municipal prevede 82 de milioane de lei pentru finanțarea acestora, iar, în caz de necesitate, autoritățile precizează că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru întreținerea grupelor.

5 martie: Circulația rutieră pe Șoseaua Muncești, tronsonul cuprins între străzile Grădina Botanică și Băcioii Noi, se redeschide de 5 martie. Primăria municipiului Chișinău a anunțat finalizarea lucrărilor de reparație a carosabilului afectat de condițiile meteo severe din această iarnă.

5 martie: Autobuzele de pe ruta municipală nr. 14 „str. Vasile Alecsandri – or. Codru (str. Schinoasa Deal)” vor circula pe un itinerar modificat începând cu data de 7 martie. Primăria municipiului Chișinău anunță că măsura este una provizorie, ca urmare a multiplelor solicitări din partea locuitorilor cartierului Telecentru.

6 martie: Traficul rutier pe strada Academician Sergiu Rădăuțanu va fi suspendat sâmbătă, pe tronsonul cuprins între străzile Studenților și Gherman Pântea. Potrivit Primăriei capitalei, măsura este necesară pentru efectuarea lucrărilor de curățare și tăiere a crengilor uscate.

8 martie: Strada Meșterul Manole din sectorul Ciocana al capitalei a fost redeschisă circulației rutiere. Primăria Chișinău a finalizat lucrările de reparație a carosabilului, afectat de condițiile meteo din această iarnă. De asemenea, în cursul acestui an, este planificată reabilitarea integrală a străzii pe direcția de circulație spre strada Voluntarilor.

9 martie: Organizațiile sportive și asociațiile obștești din Chișinău pot beneficia de cofinanțare pentru proiecte sportive în cadrul unui program municipal lansat pentru anul curent de Direcția generală educație, tineret și sport. Programul este destinat inițiativelor de interes public care promovează modul sănătos de viață și contribuie la pregătirea sportivilor de performanță.

9 martie: Locuitorii capitalei ar putea fi scutiți de taxa de salubrizare în acest an. Primarul general, Ion Ceban, le-a propus consilierilor municipali ca la ședința Consiliului municipal Chișinău, programată pentru 12 martie, să voteze taxele locale fără cea de salubrizare.

9 martie: Direcția generală educație, tineret și sport va organiza, în această săptămână, consultări pe marginea Planului municipal antidrog. Ședințele vor avea loc cu participarea structurilor municipale și a asociațiilor obștești, care au transmis propuneri pentru document, a declarat șeful adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi.

9 martie: În municipiul Chișinău a început curățenia generală de primăvară, care va dura aproape șase săptămâni. Detaliile despre campanie au fost prezentate de către șeful interimar al Direcției generale locativ-comunale și amenajare, Victor Țîmbaliuc, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale.

10 martie: Municipalitatea a lansat procedura de achiziție publică pentru contractarea lucrărilor de reabilitare a caldarâmului de pe strada 31 August 1989, pe tronsonul cuprins între străzile Pușkin și Bănulescu-Bodoni. Potrivit Primăriei Chișinău, valoarea estimată a contractului depășește 26 de milioane de lei.

10 martie: Șefa Direcției generale finanțe, Olesea Pșenițchi, și consilierul primarului general, Victor Pruteanu, au fost numiți oficial viceprimari ai municipiului Chișinău. Dispoziția în acest sens a fost semnată de primarul Ion Ceban, Informația a fost confirmată de către consilierul edilului, Natalia Ixari.

10 martie: Municipiul Chișinău urmează a fi delimitat în patru zone de dezvoltare: centrul vechi al orașului, cartierele, zonele periferice și suburbiile. Conceptul de dezvoltare spațială a capitalei se regăsește în documentele pentru actualizarea Planului Urbanistic General, prezentate în cadrul unui eveniment la Primăria Chișinău.

10 martie: Municipiul Chișinău va primi primele echipamente dintr-un nou lot destinat gestionării deșeurilor. Primăria capitalei precizează că este vorba despre șase containere de tip „skip”, fiecare cu o capacitate de 20 de metri cubi, destinate camioanelor cu cârlig pentru transportarea deșeurilor.

12 martie: Serviciile municipale specializate desfășoară acțiunile ample de salubrizare pe străzile din Chișinău. Direcția generală locativ-comunală și amenajare precizează că activitățile fac parte din campania de salubrizare de primăvară, lansată în această săptămână.

12 martie: Calitatea apei potabile furnizate locuitorilor municipiului Chișinău se încadrează în parametrii normali, iar aprovizionarea nu este pusă în pericol. Primarul Ion Ceban a declarat că sistemul de alimentare cu apă funcționează în regim normal și este monitorizat permanent de specialiști.

14 martie: Primăria Chișinău a lansat campania „Marea curățenie de primăvară”. Prima acțiune de salubrizare se desfășoară în sectorul Botanica, pe bulevardul Dacia, între străzile Valea Crucii și Trandafirilor, unde se curăță străzile, trotuarele și spațiile verzi.

14 martie: Traficul rutier pe bulevardul Dacia din capitală va fi suspendat sâmbătă și duminică, începând cu ora 08:00. Primăria municipiului Chișinău precizează că măsura a fost luată în legătură cu efectuarea lucrărilor de reabilitare a învelișului asfaltic.

15 martie: Tinerii din Chișinău sunt invitați să participe la un sondaj prin care autoritățile municipale își propun să identifice provocările cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Astfel, autoritățile locale și organizațiile de tineret să poată dezvolta programe și servicii adaptate realităților tinerilor din capitală.

15 martie: Călătorii sunt informați că, începând de luni, autobuzele de pe rutele municipale nr. 5 și 23 vor circula după un nou orar. Primăria municipiului Chișinău precizează că modificările se aplică doar în zilele lucrătoare.

15 martie: Întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău a instalat două baraje de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă. Măsura a fost luată pentru a preveni eventuale probleme cauzate de poluarea cu produse petroliere înregistrată în amonte.

17 martie: Accesul în anumite locuri publice din capitală va fi temporar restricționat miercuri și joi, în contextul desfășurării conferinței de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, Primăria Chișinău precizează că restricțiile vor fi aplicate în zona centrală, în perimetrul străzilor București, Maria Cebotari, 31 august 1989 și Nicolae Iorga.

17 martie: SA Apă-Canal Chișinău a instalat un nou baraj de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare de la Vadul lui Vodă. Potrivit întreprinderii municipale, măsura are scopul de a preveni pătrunderea impurităților în apa preluată din râu.

19 martie: Peste 140 de străzi din Chișinău au fost reparate în cadrul primei etape a lucrărilor de asfaltare, desfășurate în capitală. Datele au fost prezentate de primarul Ion Ceban, în cadrul unui bilanț al intervențiilor. Potrivit edilului, în total 266 de străzi necesită reparații.

19 martie: Autoritățile publice locale nu au competența și nici obligația legală de a gestiona deșeurile medicale. Primăria municipiului Chișinău a venit cu o reacție în acest sens în contextul în care administrația Institutului de Medicină Urgentă a declarat că deșeurile anatomopatologice nu mai pot fi înhumate la Cimitirul „Sfântul Lazăr”.

20 martie: Gala Laureaților Festivalului-Concurs Internațional de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Argint”, ediția a XXVIII-a, a reunit 24 de participanți din Republica Moldova și România, care au evoluat la secțiunile Interpretare și Creație.

20 martie: În centrul orașului Vadul lui Vodă a fost construit un stadion public pentru copii și maturi. Primăria municipiului Chișinău menționează că acesta este dotat cu tot inventarul sportiv necesar pentru practicarea fotbalului și voleiului. Terenul este acoperit cu gazon artificial, iluminat și împrejmuit cu gard de protecție

21 martie: Accesul în anumite zone din Chișinău va fi restricționat luni, în contextul desfășurării Conferinței de Securitate în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Limitările vor fi aplicate între orele 07:00 și 18:00 și vor viza în special zona centrală a capitalei.

21 martie: Peste 400 de muncitori și mai mult de 100 de utilaje ale serviciilor municipale, alături de voluntari și agenți economici, au participat la o amplă acțiune de salubrizare desfășurată în cadrul campaniei „Marea Curățenie de Primăvară”.

23 martie: Elevii din Chișinău vor avea program redus vineri pentru a participa la activități de salubrizare. Potrivit autorităților municipale, acțiunea are scop educativ și urmărește promovarea spiritului civic și ecologic în rândul tinerilor. Acțiunile de salubrizare se vor desfășura pe teritoriile instituțiilor de învățământ.

23 martie: În Chișinău sunt disponibile 10 677 de locuri pentru clasa I în anul de studii 2026-2027. Acestea sunt repartizate în 393 de clase din 122 de instituții publice și 17 private. Datele au fost prezentate de șeful-adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, în cadrul ședinței operative de la Primărie.

23 martie: Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul de mobilitate urbană, care prevede trecerea de la un model bazat pe utilizarea mașinilor personale la unul centrat pe transport public eficient și mobilitate alternativă. Documentul stabilește dezvoltarea orașului în următorii 10-15 ani.

23 martie: Taxa de salubrizare pentru 2026, aplicată în capitală, a fost anulată de Consiliul municipal Chișinău. Astfel, chișinăuienii nu vor plăti câte 120 de lei pentru fiecare membru al gospodăriei. Amendamentul privind eliminarea acestei prevederi din proiectul taxelor locale a fost propus de executiv și votat de 27 de consilieri municipali.

24 martie: Peste 400 de anvelope uzate au fost scoase din râul Bâc. Asociația de gospodărire a spațiilor verzi menționează că aceste deșeuri aruncate ilegal reprezintă o formă gravă de poluare. Intervenția a avut loc în albia râului, unde muncitorii întreprinderii municipale au desfășurat lucrări de curățare și evacuare a deșeurilor.

24 martie: Au început pretestările pentru examenele naționale de absolvire, etapă în care elevii rezolvă subiecte similare celor oficiale și se familiarizează cu cerințele evaluărilor finale. Direcția generală educație, tineret și sport informează că rezultatele vor fi utilizate de echipele de elaborare pentru optimizarea testelor finale ale sesiunii din acest an.

24 martie: Itinerarul rutei suburbane de autobuz nr. 37 și al rutei suburbane de troleibuz nr. 32 va fi modificat de marți, începând cu ora 08:00. Regia Transport Electric Chișinău anunță că schimbările sunt necesare în contextul suspendării traficului rutier pe strada Ion Creangă din orașul Stăuceni, tronsonul cuprins între străzile D. Matcovschi și Constructorilor.

25 martie: Pe stradela Călărași din sectorul Buiucani au început lucrările de reabilitare a drumului. Potrivit Primăriei Chișinău, această arteră alternativă importantă pentru circulația din zonă a ajuns într-o stare deplorabilă și necesită intervenții.

28 martie: În sectoarele Râșcani și Ciocana ale capitalei s-au desfășurat acțiuni de salubrizare și plantare de arbori, care vor continua și în săptămânile următoare. Activitățile au avut loc cu implicarea voluntarilor, a locuitorilor și a subdiviziunilor municipale.

30 martie: În Scuarul Catedralei mitropolitane „Nașterea Domnului”, și anul acesta va fi instalat decorul pascal, anunță autoritățile municipale. Primarul Ion Ceban a declarat că municipalitatea va continua tradiția din anii precedenți. Totodată, Primăria Chișinău va asigura transmisiunea în direct a liturghiei de Paști.

30 martie: Peste 480 de lucrători au intervenit pentru curățarea orașului săptămâna trecută. Aceștia au spălat trotuarele, stațiile de așteptare și trecerile subterane. Autoritățile municipale recomandă șoferilor să elibereze locurile de parcare pe durata acțiunilor de salubrizare, pentru a facilita intervenția echipelor.

Mii de oameni au fost prezenți la concertele organizate în cea de a doua zi a festivalului „Te salut, Chișinău”. Programul a reunit pe scena de pe strada pietonala „Eugen Doga” Orchestra Municipală de Cameră „Camerata Chișinău”, alături de Dorel Burlacu Band, precum și interpreții Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Nina Crulicovschi, Radu Dolgan, Pașa Parfeni, Tania Turtureanu și Cătălin Josan. Invitatul special al serii a fost trupa Holograf din România, transmite IPN.

La cei 590 de ani, Chișinăul întinerește, se modernizează și se dezvoltă datorită fiecărui locuitor care contribuie la transformarea orașului. Declarația a fost făcută de primarul general Ion Ceban, care le-a mulțumit artiștilor, meșterilor populari, organizatorilor și tuturor celor implicați în desfășurarea evenimentului.

Festivalul se încheie duminică cu o seară dedicată muzicii clasice. Pe scenă vor evolua Orchestra Simfonică by Dumitru Cârciumaru și Capela Corală Academică „Doina”, condusă de directorul artistic și prim-dirijor Ilona Stepan, alături de soliștii Andrei Jilihovschi, Mariana Bulicanu, Dumitru Mîțu, Alexei Botnarciuc, Vitalie Maciunschii, Paul Lungu din România, Marina Dobrescu, Sergiu Garabajii, Alexandra Procopovici, Anatolie Lapicus și Vitali Gavrouc. Programul va include și un recital al formației Other Stories by Artem Shoshin.

Până la încheierea festivalului, vizitatorii pot vizita târgul meșterilor populari, pot cumpăra produse ale producătorilor autohtoni și pot degusta bucate tradiționale moldovenești. Accesul la toate evenimentele este gratuit.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025