Reprezentanți ai diasporei fac propuneri care să le asigure dreptul echitabil la vot

Cetățeni originari din Republica Moldova, stabiliți în diferite state, le cer autorităților din țară să asigure dreptul la vot și alte drepturi politice pentru cei peste un milion de moldoveni care se află peste hotare.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții diasporei, prin intermediul unor mesaje video, au solicitat modificarea legislației pentru a permite votul în diasporă timp de două zile și votarea atât cu pașaportul, cât și cu buletinul. Ei au cerut introducerea în legislație a termenului de „alegător din diasporă” și conferirea caracterului permanent pentru secțiile de votare de peste hotare.

Reprezentanții diasporei solicită să fie deschise mai multe secții de votare în preajma oficiilor consulare, pentru ca cetățenii să nu mai aștepte ore în șir în rând pentru a putea vota. Se cere aprobarea de reguli clare pentru deschiderea de secții de votare suplimentare la cererea a cel puțin 300 de alegători sau acolo unde au votat mulți cetățeni la scrutinele trecute.

Moldovenii din afară mai propun ca fiecărei secții de votare să-i fie transmise câte cinci mii de buletine de vot. O recomandare ține de raportarea în regim online a contestațiilor în ziua alegerilor, astfel ca acestea să fie examinate în mod rapid.

Participanții au solicitat să fie respectată și recomandarea Comisiei de la Veneția – să fie permisă finanțarea concurenților electorali și a partidelor politice de către cetățeni cu drept de vot din diasporă cu contribuții care să nu depășească cinci salarii medii pe an.

Cât privește sistemul electoral mixt într-un singur tur, reprezentanții diasporei au remarcat caracterul nereprezentativ și anti-democratic al acestuia. Ei au cerut anularea acestui sistem, despre care spun că favorizează Partidul Socialiștilor sau, cel puțin, introducerea turului doi. Participanții au transmis și un mesaj forțelor pro-europene, pe care le-au îndemnat să participe la alegeri cu un singur bloc electoral pentru a evita dispersarea de voturi, care este favorabilă socialiștilor.

Avocatul cu reședința și activitatea în orașul Miami, Sergiu Gherman, fost consul onorific al Republicii Moldova în SUA, a spus că dreptul la vot devine o problemă accentuată în diasporă. Peste o sută de țări au un sistem care permite diasporei să participe la vot fără deficiențe, însă Republica Moldova nu oferă diasporei dreptul la o participare corespunzătoare la procesul de votare. „În proximitatea alegerilor parlamentare din noiembrie, problema de echitate a votului din diasporă se simte din ce în ce mai acută și mai urgentă”, a spus Sergiu Gherman.

Valeriu Pașa, expert al asociației Comunitatea „WatchDog.MD”, a spus că peste hotare sunt 1/3 din moldoveni cu drept de vot, care asigură supraviețuirea economică a Republicii Moldova prin transferuri. Propunerile reprezentanților diasporei, odată aplicate, ar putea să ajute cetățenii aflați în afara țării să aibă acces corespunzător la exprimarea votului. Asociația Comunitatea „WatchDog.MD” a sintetizat propunerile diasporei într-un draft de proiect de lege, care va fi completat cu propunerile care vor mai veni și va fi publicat pentru consultări, apoi expediat Parlamentului.

sergiu gherman despre votul in diaspora.mp3

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reprezentanți ai diasporei fac propuneri care să le asigure dreptul echitabil la vot

Cetățeni originari din Republica Moldova, stabiliți în diferite state, le cer autorităților din țară să asigure dreptul la vot și alte drepturi politice pentru cei peste un milion de moldoveni care se află peste hotare.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții diasporei, prin intermediul unor mesaje video, au solicitat modificarea legislației pentru a permite votul în diasporă timp de două zile și votarea atât cu pașaportul, cât și cu buletinul. Ei au cerut introducerea în legislație a termenului de „alegător din diasporă” și conferirea caracterului permanent pentru secțiile de votare de peste hotare.

Reprezentanții diasporei solicită să fie deschise mai multe secții de votare în preajma oficiilor consulare, pentru ca cetățenii să nu mai aștepte ore în șir în rând pentru a putea vota. Se cere aprobarea de reguli clare pentru deschiderea de secții de votare suplimentare la cererea a cel puțin 300 de alegători sau acolo unde au votat mulți cetățeni la scrutinele trecute.

Moldovenii din afară mai propun ca fiecărei secții de votare să-i fie transmise câte cinci mii de buletine de vot. O recomandare ține de raportarea în regim online a contestațiilor în ziua alegerilor, astfel ca acestea să fie examinate în mod rapid.

Participanții au solicitat să fie respectată și recomandarea Comisiei de la Veneția – să fie permisă finanțarea concurenților electorali și a partidelor politice de către cetățeni cu drept de vot din diasporă cu contribuții care să nu depășească cinci salarii medii pe an.

Cât privește sistemul electoral mixt într-un singur tur, reprezentanții diasporei au remarcat caracterul nereprezentativ și anti-democratic al acestuia. Ei au cerut anularea acestui sistem, despre care spun că favorizează Partidul Socialiștilor sau, cel puțin, introducerea turului doi. Participanții au transmis și un mesaj forțelor pro-europene, pe care le-au îndemnat să participe la alegeri cu un singur bloc electoral pentru a evita dispersarea de voturi, care este favorabilă socialiștilor.

Avocatul cu reședința și activitatea în orașul Miami, Sergiu Gherman, fost consul onorific al Republicii Moldova în SUA, a spus că dreptul la vot devine o problemă accentuată în diasporă. Peste o sută de țări au un sistem care permite diasporei să participe la vot fără deficiențe, însă Republica Moldova nu oferă diasporei dreptul la o participare corespunzătoare la procesul de votare. „În proximitatea alegerilor parlamentare din noiembrie, problema de echitate a votului din diasporă se simte din ce în ce mai acută și mai urgentă”, a spus Sergiu Gherman.

Valeriu Pașa, expert al asociației Comunitatea „WatchDog.MD”, a spus că peste hotare sunt 1/3 din moldoveni cu drept de vot, care asigură supraviețuirea economică a Republicii Moldova prin transferuri. Propunerile reprezentanților diasporei, odată aplicate, ar putea să ajute cetățenii aflați în afara țării să aibă acces corespunzător la exprimarea votului. Asociația Comunitatea „WatchDog.MD” a sintetizat propunerile diasporei într-un draft de proiect de lege, care va fi completat cu propunerile care vor mai veni și va fi publicat pentru consultări, apoi expediat Parlamentului.

sergiu gherman despre votul in diaspora.mp3

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025