Referendumul ca „ancoră a statalităţii”

O eventuală destabilizare a situaţiei în regiuni, după modelul găgăuz, pliată pe provocări în regiunea transnistreană, poate submina serios simpatia cetăţenilor pentru vectorul integrării europene în ajunul alegerilor parlamentare. Opinia se conţine într-un comentariu publicat pe site-ul promis.md, transmite IPN.

Autorul comentariului, Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, consideră că pentru liderii regiunii autonome găgăuze referendumurile constituie „o ancoră a statalităţii moldoveneşti”, subminate de „pericolul românesc”, pe motiv că integrarea europeană ar camufla politica latentă de unire a Republici Moldova cu România. Pentru autorităţile centrale ale Republicii Moldova, referendumurile reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare, care subminează construcţia statală.

„Impactul referendumurilor din Găgăuzia este mai mult de ordin politic. Ele au arătat slăbiciunea şi vulnerabilitatea puterii centrale în raport cu autonomia. În cei patru ani de guvernare, puterea centrală a manifestat adesea nihilism juridic, lucru invocat de organizatorii referendumurilor ilegale”, se menţionează în comentariu.

Autorul subliniază că urmările imediate ale referendumurilor sunt tensionarea relaţiilor dintre autonomie şi puterea centrală, dar şi consolidarea temporară a elitei politice regionale pe fundalul scindării celei naţionale. La fel, o consecinţă o constituie scindarea polului de atracţie pentru cetăţenii care pledează integrarea eurasiatică a ţării.

Potrivit lui Igor Boţan, referendumul este şi ca un precursor al alegerilor pentru funcţia de guvernator. „Într-un an electoral pentru alegerile ordinare ale guvernatorului, preconizate pentru decembrie 2014, este o manifestare de ritual susţinerea unor iniţiative de genul celor supuse referendumurilor. Din această cauză deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei din partea tuturor partidelor — PDM, PLDM, PCRM, probabil, nu-şi puteau permite un alt comportament, decât cel pe care l-au demonstrat. Din acest punct de vedere, nu este de mirare atitudinea destul de indulgentă a PDM şi PLDM faţă de proprii membri, deputaţi în APG.

Autorul mai constată că declararea de către coaliţia de guvernare a PCRM drept vinovat principal pentru desfăşurarea referendumurilor în Găgăuzia este parte a jocului politic şi a reglării conturilor mai vechi.

Duminică, 2 februarie, în UTA Găgăuzia s-au desfăşurat 2 referendumuri, considerate ilegale de către autorităţile de la Chişinău.

Referendumul ca „ancoră a statalităţii”

Amalgamarea normativă a primăriilor nu va beneficia de stimulente financiare. O spune secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care precizează...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Referendumul ca „ancoră a statalităţii”

O eventuală destabilizare a situaţiei în regiuni, după modelul găgăuz, pliată pe provocări în regiunea transnistreană, poate submina serios simpatia cetăţenilor pentru vectorul integrării europene în ajunul alegerilor parlamentare. Opinia se conţine într-un comentariu publicat pe site-ul promis.md, transmite IPN.

Autorul comentariului, Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, consideră că pentru liderii regiunii autonome găgăuze referendumurile constituie „o ancoră a statalităţii moldoveneşti”, subminate de „pericolul românesc”, pe motiv că integrarea europeană ar camufla politica latentă de unire a Republici Moldova cu România. Pentru autorităţile centrale ale Republicii Moldova, referendumurile reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare, care subminează construcţia statală.

„Impactul referendumurilor din Găgăuzia este mai mult de ordin politic. Ele au arătat slăbiciunea şi vulnerabilitatea puterii centrale în raport cu autonomia. În cei patru ani de guvernare, puterea centrală a manifestat adesea nihilism juridic, lucru invocat de organizatorii referendumurilor ilegale”, se menţionează în comentariu.

Autorul subliniază că urmările imediate ale referendumurilor sunt tensionarea relaţiilor dintre autonomie şi puterea centrală, dar şi consolidarea temporară a elitei politice regionale pe fundalul scindării celei naţionale. La fel, o consecinţă o constituie scindarea polului de atracţie pentru cetăţenii care pledează integrarea eurasiatică a ţării.

Potrivit lui Igor Boţan, referendumul este şi ca un precursor al alegerilor pentru funcţia de guvernator. „Într-un an electoral pentru alegerile ordinare ale guvernatorului, preconizate pentru decembrie 2014, este o manifestare de ritual susţinerea unor iniţiative de genul celor supuse referendumurilor. Din această cauză deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei din partea tuturor partidelor — PDM, PLDM, PCRM, probabil, nu-şi puteau permite un alt comportament, decât cel pe care l-au demonstrat. Din acest punct de vedere, nu este de mirare atitudinea destul de indulgentă a PDM şi PLDM faţă de proprii membri, deputaţi în APG.

Autorul mai constată că declararea de către coaliţia de guvernare a PCRM drept vinovat principal pentru desfăşurarea referendumurilor în Găgăuzia este parte a jocului politic şi a reglării conturilor mai vechi.

Duminică, 2 februarie, în UTA Găgăuzia s-au desfăşurat 2 referendumuri, considerate ilegale de către autorităţile de la Chişinău.

Peste 11 700 de absolvenți de gimnaziu au fost admiși la liceu în prima etapă a concursului de admitere din acest an. Astfel, au fost ocupate peste 84% dintre locurile planificate la nivel național, iar alte 2 199 de locuri rămân disponibile în etapa a doua a admiterii, care se desfășoară până pe 7 august, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, cea mai mare rată de ocupare a fost înregistrată la profilul real, unde au fost ocupate peste 90% din locuri. În același timp, profilul umanist concentrează cel mai mare număr de elevi admiși, peste șase mii.

Datele MEC arată că în liceele cu predare în limba română au fost admiși 8 908 elevi, ceea ce reprezintă o rată de ocupare de 88,28% din locurile disponibile. În instituțiile cu predare în limba rusă gradul de ocupare este de aproape 77%, iar în cele cu instruire mixtă – de 56,61%.

În liceele din mediul urban au fost admiși 9 382 de elevi, iar în cele din mediul rural – 2 342. Procentul de ocupare a locurilor a fost însă ușor mai mare în instituțiile liceale din localitățile rurale.

În sesiunea de admitere din acest an participă 300 de instituții de învățământ liceal. Ministerul Educației recomandă absolvenților care nu au fost admiși în prima etapă sau care doresc să opteze pentru un alt liceu să participe la etapa a doua a concursului. Locurile disponibile pot fi consultate la instituțiile de învățământ liceal.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025