Politica fiscală pentru 2024, votată în a doua lectură

Începând cu anul viitor întreprinderile vor putea să deducă mai multe cheltuieli pentru angajați, adică să nu plătească impozit de 12% pe ele. Este vorba despre cheltuieli pentru perfecționarea angajaților sau cheltuieli pentru contractarea serviciilor medicale în folosul angajatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie. Vor putea fi deduse și cadourile în natură oferite salariaţilor, inclusiv vouchere, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora cu ocazia sărbătorilor pascale, Crăciunului, 8 martie, zilelor de naștere. Va fi posibilă deducerea cheltuielilor aferente abonamentelor sportive, în mărime de până la 50% salariu mediu lunar pe economie, cheltuielilor pentru asigurarea facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie și cheltuielilor de compensare a costurilor serviciilor alternative de îngrijire a copiilor în vârstă de 0-3 ani în mărimea ce nu depășește valoarea 2500 lei lunar per copil. Prevederile se conțin în politica bugetar-fiscală pe anul 2024, aprobată de Parlament în lectura a doua, transmite IPN.
 

Modificările promovate ar trebui să permită menținerea forței de muncă calificate, atragerea de noi specialiști, diversificarea pachetului social oferit angajaților, afirmă autorii proiectului.

Proiectul prevede extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice la stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale, cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață. De asemenea, persoanele fizice vor putea deduce plățile la dobânzile aferente creditelor ipotecare în limita valorii unui salariu mediu pe economie.

Documentul mai prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice reținute pentru veniturile investiționale și financiare, prin stabilirea acestora la cota de 6 %. Măsura are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice.

Se prevede și menținerea regulii de a stabili ratele accizelor pentru o perioadă de 3 ani pentru a asigura realizarea principiului predictibilității pentru mediul de afaceri, dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare. Astfel, se preconizează că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește cu 7 % anual în următorii trei ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul.

Pentru a respecta angajamentele de armonizare a legislației fiscale și vamale, se modifică regimul fiscal aplicat autoturismelor, prin impozitarea acestora cu TVA pe principii generale, începând din 1 ianuarie 2026, fiind eliminată accizarea automobilelor.

Printr-un  amendament promovat se propune introducerea unui regim fiscal nou pentru agenții economici care dețin licență pentru colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase, și anume un impozit de 7% din cifra afaceri.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Politica fiscală pentru 2024, votată în a doua lectură

Începând cu anul viitor întreprinderile vor putea să deducă mai multe cheltuieli pentru angajați, adică să nu plătească impozit de 12% pe ele. Este vorba despre cheltuieli pentru perfecționarea angajaților sau cheltuieli pentru contractarea serviciilor medicale în folosul angajatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie. Vor putea fi deduse și cadourile în natură oferite salariaţilor, inclusiv vouchere, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora cu ocazia sărbătorilor pascale, Crăciunului, 8 martie, zilelor de naștere. Va fi posibilă deducerea cheltuielilor aferente abonamentelor sportive, în mărime de până la 50% salariu mediu lunar pe economie, cheltuielilor pentru asigurarea facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie și cheltuielilor de compensare a costurilor serviciilor alternative de îngrijire a copiilor în vârstă de 0-3 ani în mărimea ce nu depășește valoarea 2500 lei lunar per copil. Prevederile se conțin în politica bugetar-fiscală pe anul 2024, aprobată de Parlament în lectura a doua, transmite IPN.
 

Modificările promovate ar trebui să permită menținerea forței de muncă calificate, atragerea de noi specialiști, diversificarea pachetului social oferit angajaților, afirmă autorii proiectului.

Proiectul prevede extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice la stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale, cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață. De asemenea, persoanele fizice vor putea deduce plățile la dobânzile aferente creditelor ipotecare în limita valorii unui salariu mediu pe economie.

Documentul mai prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice reținute pentru veniturile investiționale și financiare, prin stabilirea acestora la cota de 6 %. Măsura are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice.

Se prevede și menținerea regulii de a stabili ratele accizelor pentru o perioadă de 3 ani pentru a asigura realizarea principiului predictibilității pentru mediul de afaceri, dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare. Astfel, se preconizează că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește cu 7 % anual în următorii trei ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul.

Pentru a respecta angajamentele de armonizare a legislației fiscale și vamale, se modifică regimul fiscal aplicat autoturismelor, prin impozitarea acestora cu TVA pe principii generale, începând din 1 ianuarie 2026, fiind eliminată accizarea automobilelor.

Printr-un  amendament promovat se propune introducerea unui regim fiscal nou pentru agenții economici care dețin licență pentru colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase, și anume un impozit de 7% din cifra afaceri.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025