PISA 2025: Peste jumătate dintre elevii din Moldova nu ating nivelul minim la matematică și lectură

Sursa foto: MEC

Peste jumătate dintre elevii din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la matematică și lectură, potrivit rezultatelor PISA 2025. La științe, 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază. Cele mai mari diferențe de performanță se înregistrează între elevii din mediul urban și cei din mediul rural, precum și între elevii din instituții de învățământ mari și mici, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la științe elevii din mediul urban au obținut, în medie, 447 de puncte, față de 391 de puncte în mediul rural. Diferența este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la lectură.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat faptul că scorurile PISA sunt exprimate pe o scală internațională, nu pe sistemul de notare de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte sunt echivalente cu un an de școlarizare. Astfel, diferențele dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural corespund, orientativ, unei diferențe de 2,5-2,8 ani de școlarizare.

Diferențe semnificative se înregistrează și în funcție de numărul de elevi din instituția de învățământ. În toate cele trei domenii, elevii din instituțiile mari au obținut, în medie, cu 60-65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici. La științe, 58,6% dintre elevii din instituțiile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în instituțiile mari. La matematică, proporția este de 68% și, respectiv, 37,4%, iar la lectură – de 65% și 32,3%.

Rezultatele sunt influențate și de statutul socio-economic al elevilor. La științe, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic este de 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de școlarizare. La matematică, diferența ajunge la 78 de puncte, iar la lectură – la 75 de puncte.

Un fost agent superior al Penitenciarului din Cricova a fost condamnat în lipsă la șapte ani de închisoare pentru tentativă de introducere a drogurilor în instituția penitenciară. Acesta fusese reținut în 2023, în timpul serviciului, cu mai multe substanțe psihotrope ascunse în lenjeria intimă, transmite IPN.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în schimbul banilor, agentul ar fi introdus în penitenciar droguri și alte obiecte interzise, inclusiv telefoane mobile. Astfel, acesta ar fi contribuit la fondul financiar al unei organizații criminale din penitenciar.

Procurorii susțin că drogurile au fost depistate la punctul de control al penitenciarului. În dosar au mai fost trimiși în judecată deținutul care urma să primească substanțele și un bărbat din capitală care i-a transmis drogurile. Acesta din urmă a fost condamnat, de asemenea, la șapte ani de închisoare, iar la momentul trimiterii dosarului în judecată se afla deja în detenție pentru o altă infracțiune.

Totodată, deținutul care urma să primească drogurile a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Pedeapsa se va adăuga celei de opt ani pe care o ispășește în prezent pentru escrocherie.

PCCOCS precizează că procurorii au solicitat prelungirea arestului preventiv în privința fostului agent, însă instanța a respins demersul. Ulterior, atât acesta, cât și bărbatul care i-a transmis drogurile au dispărut de la domiciliu. Sentința a fost pronunțată în lipsa lor, iar cei doi au fost anunțați în căutare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

PISA 2025: Peste jumătate dintre elevii din Moldova nu ating nivelul minim la matematică și lectură

Sursa foto: MEC

Peste jumătate dintre elevii din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la matematică și lectură, potrivit rezultatelor PISA 2025. La științe, 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază. Cele mai mari diferențe de performanță se înregistrează între elevii din mediul urban și cei din mediul rural, precum și între elevii din instituții de învățământ mari și mici, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la științe elevii din mediul urban au obținut, în medie, 447 de puncte, față de 391 de puncte în mediul rural. Diferența este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la lectură.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat faptul că scorurile PISA sunt exprimate pe o scală internațională, nu pe sistemul de notare de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte sunt echivalente cu un an de școlarizare. Astfel, diferențele dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural corespund, orientativ, unei diferențe de 2,5-2,8 ani de școlarizare.

Diferențe semnificative se înregistrează și în funcție de numărul de elevi din instituția de învățământ. În toate cele trei domenii, elevii din instituțiile mari au obținut, în medie, cu 60-65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici. La științe, 58,6% dintre elevii din instituțiile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în instituțiile mari. La matematică, proporția este de 68% și, respectiv, 37,4%, iar la lectură – de 65% și 32,3%.

Rezultatele sunt influențate și de statutul socio-economic al elevilor. La științe, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic este de 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de școlarizare. La matematică, diferența ajunge la 78 de puncte, iar la lectură – la 75 de puncte.

Un fost agent superior al Penitenciarului din Cricova a fost condamnat în lipsă la șapte ani de închisoare pentru tentativă de introducere a drogurilor în instituția penitenciară. Acesta fusese reținut în 2023, în timpul serviciului, cu mai multe substanțe psihotrope ascunse în lenjeria intimă, transmite IPN.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în schimbul banilor, agentul ar fi introdus în penitenciar droguri și alte obiecte interzise, inclusiv telefoane mobile. Astfel, acesta ar fi contribuit la fondul financiar al unei organizații criminale din penitenciar.

Procurorii susțin că drogurile au fost depistate la punctul de control al penitenciarului. În dosar au mai fost trimiși în judecată deținutul care urma să primească substanțele și un bărbat din capitală care i-a transmis drogurile. Acesta din urmă a fost condamnat, de asemenea, la șapte ani de închisoare, iar la momentul trimiterii dosarului în judecată se afla deja în detenție pentru o altă infracțiune.

Totodată, deținutul care urma să primească drogurile a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Pedeapsa se va adăuga celei de opt ani pe care o ispășește în prezent pentru escrocherie.

PCCOCS precizează că procurorii au solicitat prelungirea arestului preventiv în privința fostului agent, însă instanța a respins demersul. Ulterior, atât acesta, cât și bărbatul care i-a transmis drogurile au dispărut de la domiciliu. Sentința a fost pronunțată în lipsa lor, iar cei doi au fost anunțați în căutare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025