Peste 15% din populația țării intenționează să se mute în următorii trei ani într-o altă țară. Ponderea populației de la oraș cu o astfel de intenție este mai mare decât a celor de la sat: 21% și, respectiv, 12,3%. Bărbații au intenția să emigreze în următorii trei ani în măsură mai mare decât femeile, arată datele Studiului „Generații și Gen”, realizat de UNFPA Moldova, transmite IPN.
Studiul relevă că la grupele de vârstă 15-19 ani și 20-24 de ani proporția populației care intenționează să emigreze în următorii trei ani este în jurul valorii de o treime, iar la următoarele două categorii de vârstă (25-29 și 30-34 de ani) – în jurul valorii de un sfert. După 45 de ani, ponderea celor cu astfel de intenție se reduce sub 9%. Respondenții din municipiul Chișinău s-au evidențiat prin cea mai mare pondere – 26%, comparativ cu celelalte regiuni, unde ponderea este de 12-14%. Persoanele cu studii superioare și cele singure s-au remarcat prin cele mai mari ponderi de a emigra. În funcție de statutul ocupațional, această intenție este caracteristică tuturor categoriilor, mai puțin pensionarilor.
În altă ordine de idei, studiul a arătat că sarcinile domestice legate de îngrijirea gospodăriei sunt o responsabilitate exclusivă pentru majoritatea femeilor din Moldova. 82,6% femei sunt primordial responsabile de pregătirea meselor, 79,6% – de curățenia casei și 88,6% – de spălatul rufelor, ponderea bărbaților care sunt de cele mai multe ori responsabili de aceste sarcini este de zeci de ori mai mică. Altfel spus, ponderea gospodăriilor unde există o divizare echitabilă a acestor sarcini este destul de mică. Aceste cifre indică asupra unei divizări acut inegale a sarcinilor și muncilor de îngrijire bazate pe criteriul de gen. Genul este factorul determinant care explică această partajare mai mult decât alți factori socio-demografici. Majoritatea bărbaților și femeilor sunt mulțumiți de felul în care sunt divizate responsabilitățile în cadrul gospodăriei. Totuși, mai puține femei sunt mulțumite – 59,9%, comparativ cu bărbații – 77,7%. Nivelul de satisfacție a femeilor a scăzut cu 7,2 puncte procentuale în urma pandemiei.
Totodată, conform rezultatelor GGS, doar 28,9% din gospodării dispun de venituri pentru a acoperi necesitățile de bază. Rolurile și sarcina cu privire la evidența finanțelor în cadrul gospodăriilor sunt mai difuze, în aproximativ 24,4% din familii această responsabilitate revine bărbaților, comparativ cu 28,8% de gospodării în care femeile sunt în principal responsabile de gestiunea financiară și achitarea facturilor. Cea mai mare parte a populației anticipează că veniturile nu se vor modifica în următorii trei ani: 41% din total respondenți. Această constatare este îngrijorătoare pe fundalul nivelului scăzut al veniturilor și, în general, al calității vieții, sugerând așteptările privind perpetuarea stării actuale de lucruri.
Din totalul respondenților, 72,3% trăiesc în case de locuit individuale sau separate, 3% – în case înșiruite și 23,8% – în apartamente la bloc. În mediul urban, cei mai mulți locuiesc în apartamente la bloc, la sate cei mai mulți trăiesc în case individuale sau separate. Circa 7% din subiecți au menționat că închiriază locuințe. Persoanele tinere cu vârsta de până la 39 de ani cel mai mult au spus că familia închiriază locuința. Pe parcursul întregii vieți, cei mai mulți oameni reușesc să-și achiziționeze propria locuință, din acest considerent proporția persoanelor care după 50 de ani închiriază locuința este redusă.