Tradiții în ziua de Paști

În dimineaţa de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu lumânarea aprinsă şi bucate sfinţite. Lumânarea se va păstra tot anul şi se va aprinde în caz de boală şi supărări. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc. Alimentele aduse la biserică în noaptea Învierii sunt simbolul reînvierii și al belșugului. Sunt precizările profesoarei de folclor Ala Bodlev-Tabaranu, de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, citată de IPN.

Ala Bodlev-Tabaranu a menţionat că în tradiția strămoșească era primit ca, întorcându-se de la biserică, oamenii să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie. Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Este bine ca la masa de Paşti să mâncăm mai întâi un ou, deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi peşte şi pasăre, „pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea”.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației. „Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori”, spune lectorul universitar.

Ala Bodlev-Tabaranu spune că, de la popor la popor, de la religie la religie, tradițiile legate de marea sărbătoare pascală ascund frumusețe în ele, iar superstițiile, izvorâte din credințele, temerile şi convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului. „Sunt enorm de multe superstiții şi tradiții, dar ne oprim asupra celor din ziua Învierii. Se consideră că este bine să se păstreze peste an din pască şi cozonac şi să se mănânce pentru vindecarea bolilor. La Înviere este bine să ne îmbrăcăm cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormim, pentru că în restul anului vom fi somnoroşi. Lumânarea de Paşti se tine tot anul şi se aprinde în momentele de cumpăna (boli, necazuri). În ziua de Paşti nu se fierb şi nu se roșesc ouă, ca e primejdie de boală. Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Păștile următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dăm de ştire şi Blajinilor că soseşte Paştele. Despre persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşti se spune că, atunci când se vor întâlni pe lumea cealaltă, se vor recunoaște”, a mai spus Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

Cetățenii străini veniți în Moldova pentru muncă sezonieră pot desfășura activități agricole pentru o perioadă de până la nouă luni, calculată cumulativ într-un interval de 12 luni calendaristice. Inspectoratul General pentru Migrație prezintă procedura simplificată de documentare pentru această categorie de lucrători, în contextul intensificării lucrărilor agricole sezoniere, transmite IPN.

Munca sezonieră se desfășoară în baza unui contract individual de muncă încheiat cu angajatorul și a confirmării dreptului de aflare temporară pe teritoriul Republicii Moldova, emisă de IGM. Pentru lucrătorii sezonieri, procedura de obținere a dreptului de aflare temporară este simplificată și necesită un set minim de acte justificative.

Angajatorii sunt obligați să notifice Inspectoratul pentru Migrație despre angajarea cetățenilor străini în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la începerea activității și să respecte prevederile legale privind salarizarea, condițiile de muncă și, după caz, asigurarea cazării lucrătorilor.

Totodată, IGM recomandă angajatorilor să verifice eligibilitatea persoanelor pe care intenționează să le angajeze și valabilitatea documentelor de călătorie, să depună declarația privind solicitarea dreptului de aflare temporară la subdiviziunile teritoriale ale instituției și să evite angajarea ilegală a cetățenilor străini.

Angajarea ilegală a lucrătorilor străini poate atrage sancțiuni administrative și restricții privind angajările ulterioare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Tradiții în ziua de Paști

În dimineaţa de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu lumânarea aprinsă şi bucate sfinţite. Lumânarea se va păstra tot anul şi se va aprinde în caz de boală şi supărări. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc. Alimentele aduse la biserică în noaptea Învierii sunt simbolul reînvierii și al belșugului. Sunt precizările profesoarei de folclor Ala Bodlev-Tabaranu, de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, citată de IPN.

Ala Bodlev-Tabaranu a menţionat că în tradiția strămoșească era primit ca, întorcându-se de la biserică, oamenii să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie. Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Este bine ca la masa de Paşti să mâncăm mai întâi un ou, deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi peşte şi pasăre, „pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea”.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației. „Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori”, spune lectorul universitar.

Ala Bodlev-Tabaranu spune că, de la popor la popor, de la religie la religie, tradițiile legate de marea sărbătoare pascală ascund frumusețe în ele, iar superstițiile, izvorâte din credințele, temerile şi convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului. „Sunt enorm de multe superstiții şi tradiții, dar ne oprim asupra celor din ziua Învierii. Se consideră că este bine să se păstreze peste an din pască şi cozonac şi să se mănânce pentru vindecarea bolilor. La Înviere este bine să ne îmbrăcăm cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormim, pentru că în restul anului vom fi somnoroşi. Lumânarea de Paşti se tine tot anul şi se aprinde în momentele de cumpăna (boli, necazuri). În ziua de Paşti nu se fierb şi nu se roșesc ouă, ca e primejdie de boală. Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Păștile următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dăm de ştire şi Blajinilor că soseşte Paştele. Despre persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşti se spune că, atunci când se vor întâlni pe lumea cealaltă, se vor recunoaște”, a mai spus Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

Sistemul MIA Plăți Instant continuă să se extindă în rândul utilizatorilor și al mediului de afaceri din Republica Moldova. La doi ani de la lansarea funcționalității P2B (Person to Business), peste 11 mii de companii și antreprenori folosesc soluția pentru acceptarea plăților, aceasta fiind disponibilă în mai mult de 23 de mii de puncte de acceptare din întreaga țară, transmite IPN.

Platforma permite efectuarea plăților direct de pe telefonul mobil, în câteva secunde, la costuri reduse sau chiar gratuite. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, prin MIA Plăți Instant au fost realizate peste 3,8 milioane de plăți către mediul de afaceri, în valoare totală de circa două miliarde de lei.

Plățile către comercianți și prestatori de servicii pot fi efectuate prin scanarea unui cod QR, accesarea unui link de plată sau acceptarea unei solicitări direct în aplicația bancară a clientului. Fondurile ajung la beneficiar în aproximativ 10 secunde, ceea ce permite o gestionare mai eficientă a fluxului de numerar.

Totodată, în primul an de funcționare a componentei P2G (Person to Government), cetățenii au efectuat peste 113 mii de plăți către instituțiile statului, cu o valoare totală de peste 64 de milioane de lei. Funcționalitatea permite achitarea taxelor, amenzilor și serviciilor publice prin platformele guvernamentale EVO și MPay, direct din aplicația financiară a utilizatorului.

În prezent, în sistemul MIA Plăți Instant sunt înregistrați peste 985 de mii de utilizatori unici. Lunar, prin platformă sunt efectuate aproximativ două milioane de tranzacții, cu o valoare de aproape două miliarde de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025