Parlamentul European susține aderarea României la spațiul Schengen

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marți o rezoluție non-legislativă în care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen. Rezoluția, adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 de voturi contra și 43 de abțineri, eurodeputații susțin că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, scrie agerpres.ro, citat de IPN.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare.

Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a Uniunii Europene.

Pentru extinderea spațiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE. În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).

Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație.

Dezbaterea pe acest subiect a avut loc tot la Strasbourg, în sesiunea plenară din 3-6 octombrie, când majoritatea eurodeputaților au cerut statelor membre să recunoască faptul că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile Schengen și că ar trebui admise în spațiul european de liberă circulație cât mai curând posibil.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

Adunarea Populară a Găgăuziei, în colaborare cu Institutul Justiției Constituționale, organizează o conferință științifico-practică internațională cu tema: „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test pentru statul de drept” /Casa de Cultură a municipiului Comrat /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (25-26 iulie) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /25-26 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /25-26 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Parlamentul European susține aderarea României la spațiul Schengen

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marți o rezoluție non-legislativă în care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen. Rezoluția, adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 de voturi contra și 43 de abțineri, eurodeputații susțin că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, scrie agerpres.ro, citat de IPN.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare.

Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a Uniunii Europene.

Pentru extinderea spațiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE. În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).

Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație.

Dezbaterea pe acest subiect a avut loc tot la Strasbourg, în sesiunea plenară din 3-6 octombrie, când majoritatea eurodeputaților au cerut statelor membre să recunoască faptul că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile Schengen și că ar trebui admise în spațiul european de liberă circulație cât mai curând posibil.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a lansat o licitație publică pentru lucrări de reparație curentă și întreținere a suprafețelor din beton asfaltic ale platformei aerodromului. Valoarea estimată a contractului este de 67,2 milioane de lei, fără TVA, transmite IPN.

Potrivit anunțului publicat pe platforma de achiziții publice, ofertele pot fi depuse în perioada 3-17 august, după încheierea etapei de solicitare a clarificărilor, care se va desfășura până la 3 august.

Potrivit documentației tehnice, o mare parte din investiție este destinată reparației platformei nr. 1, unde sunt locurile de staționare ale aeronavelor. Devizul verificat pentru aceste lucrări este estimat la aproximativ 55 de milioane de lei, cu TVA inclus.

Reparațiile nu se limitează însă la zona unde staționează aeronavele, ci vizează și infrastructura utilizată zilnic de serviciile aeroportuare. Astfel, reparațiile includ și zona de legătură dintre punctul de control și platforma aerodromului, parcarea destinată autospecialelor aeroportuare, zona unde sunt amplasate atelierele și depozitele de materiale, precum și zona stației de alimentare cu combustibil. Totodată, vor fi executate lucrări și pe drumul de acces către terminalul de pasageri.

Caietul de sarcini arată că necesitatea intervențiilor a fost constatată în urma inspecțiilor tehnice. Documentația mai prevede că intervențiile vor fi executate în zone operaționale și cu acces restricționat, fără a afecta activitatea aeroportului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025