Opinii împărțite despre crearea TV Moldova 3

Înființarea unui nou post național de limbă rusă „Moldova 3” este văzut ca o măsură de diversificare a surselor de informare pentru vorbitorii de limbă rusă, însă, pe de altă parte, statul nu trebuie să se implice în piața media, – opinii în acest sens au fost exprimate la Consultările publice asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Eugeniu Sinchevici, este datoria statului să ajungă la toți cetățenii, indiferent de ce limbă vorbesc. Potrivit lui, populația vorbitoare de limbă rusă nu neapărat a avut acces la oportunități de informare ori statul nu a avut o politică de promovare a limbii în ultimii 30 de ani. Crearea unui post public care să emită în limba rusă poate fi o soluție, consideră Sinchevici.

Autorul nu a menționat suma alocată pentru crearea și întreținerea postului, dar a adăugat, fără a oferi detalii, că pentru finanțarea constituirii noii televiziuni se duc negocieri pentru un grant.

Valentin Aftenie, reprezentant al companiei Selectcanal SRL, consideră că acest proiect induce discriminări atât față de alți furnizori de servicii media audiovizuale, cât și față de telespectatori. Toți furnizorii în grila lor trebuie să aibă în grilă 80% de produs local în limba română, iar aici se propune 25%.

Aftenie este de acord că vorbitorii de limba rusă trebuie să aibă mai mult acces la informație, dar dacă tot se urmărește acest scop, propunerea ar fi de economisit bani publici și de majorat pentru ceilalți furnizori, cota de la 20% de produs în altă limbă, la 30%, fără să se cheltuie niciun ban din bugetul public.

Ion Bunduchi, director executiv la Asociația Presei Electronice, consideră necesar un studiu de fezabilitate aprofundat, pentru a discuta avansat pe inițierea unui Canal 3. El spune că este suficientă informație în limba rusă, dar nu neapărat calitativă. La fel, nu e clar câte excepții se vor face pentru acest nou canal.

Antreprenorul Alexandru Verșinin, consideră că autoritățile statului nu trebuie să se implice în piața media, dar trebuie să vină cu politici și să asigure condiții egale pentru toți actorii și pentru toate cele 19 posturi TV și radio de pe piața media.

Aceasta este prima dintre consultările publice pe marginea proiectului.

În ultimii cinci ani, în Republica Moldova nu a fost confirmat niciun caz de intoxicație provocată exclusiv de consumul de pepene verde sau galben. În contextul sezonului de comercializare a pepenilor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor precizează că greața sau alte tulburări digestive apărute după consumul acestora nu înseamnă automat că fructele conțin un nivel periculos de nitrați, transmite IPN.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele 25 de cazuri de intoxicație cu nitrați înregistrate în perioada 2021-2025 au fost provocate, în cea mai mare parte, de consumul apei din fântâni cu un conținut ridicat de nitrați și nu de consumul pepenilor verzi sau galbeni.

Specialiștii explică faptul că stările de rău apărute după consumul pepenilor pot avea alte cauze. Printre acestea se numără consumul unei cantități prea mari într-un timp scurt, sensibilitatea digestivă a unor persoane, nerespectarea regulilor de igienă înainte de consum, contaminarea fructului în timpul manipulării sau păstrarea pepenelui tăiat la temperaturi necorespunzătoare.

ANSA face trimitere și la concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, potrivit cărora îmbolnăvirile asociate consumului de pepene sunt provocate, de regulă, de contaminarea microbiologică, inclusiv cu bacterii precum Salmonella sau E. coli, și nu de conținutul de nitrați.

Pentru a reduce riscurile, ANSA recomandă cumpărarea pepenilor doar din locuri autorizate, spălarea cojii înainte de tăiere și păstrarea fructului tăiat la frigider. Instituția subliniază că o intoxicație cu nitrați nu poate fi stabilită doar pe baza simptomelor digestive, ci necesită confirmare medicală și de laborator.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Opinii împărțite despre crearea TV Moldova 3

Înființarea unui nou post național de limbă rusă „Moldova 3” este văzut ca o măsură de diversificare a surselor de informare pentru vorbitorii de limbă rusă, însă, pe de altă parte, statul nu trebuie să se implice în piața media, – opinii în acest sens au fost exprimate la Consultările publice asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Eugeniu Sinchevici, este datoria statului să ajungă la toți cetățenii, indiferent de ce limbă vorbesc. Potrivit lui, populația vorbitoare de limbă rusă nu neapărat a avut acces la oportunități de informare ori statul nu a avut o politică de promovare a limbii în ultimii 30 de ani. Crearea unui post public care să emită în limba rusă poate fi o soluție, consideră Sinchevici.

Autorul nu a menționat suma alocată pentru crearea și întreținerea postului, dar a adăugat, fără a oferi detalii, că pentru finanțarea constituirii noii televiziuni se duc negocieri pentru un grant.

Valentin Aftenie, reprezentant al companiei Selectcanal SRL, consideră că acest proiect induce discriminări atât față de alți furnizori de servicii media audiovizuale, cât și față de telespectatori. Toți furnizorii în grila lor trebuie să aibă în grilă 80% de produs local în limba română, iar aici se propune 25%.

Aftenie este de acord că vorbitorii de limba rusă trebuie să aibă mai mult acces la informație, dar dacă tot se urmărește acest scop, propunerea ar fi de economisit bani publici și de majorat pentru ceilalți furnizori, cota de la 20% de produs în altă limbă, la 30%, fără să se cheltuie niciun ban din bugetul public.

Ion Bunduchi, director executiv la Asociația Presei Electronice, consideră necesar un studiu de fezabilitate aprofundat, pentru a discuta avansat pe inițierea unui Canal 3. El spune că este suficientă informație în limba rusă, dar nu neapărat calitativă. La fel, nu e clar câte excepții se vor face pentru acest nou canal.

Antreprenorul Alexandru Verșinin, consideră că autoritățile statului nu trebuie să se implice în piața media, dar trebuie să vină cu politici și să asigure condiții egale pentru toți actorii și pentru toate cele 19 posturi TV și radio de pe piața media.

Aceasta este prima dintre consultările publice pe marginea proiectului.

Congresul Autorităților Locale din Moldova avertizează că reforma administrației publice locale prezintă riscuri de legalitate și poate afecta democrația locală, dar și parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul unei întrevederi cu premierul desemnat, Vasile Tofan, reprezentanții autorităților locale au cerut ca reforma să fie revizuită și elaborată în dialog real cu administrațiile locale, transmite IPN.

Reprezentanții CALM susțin că procesul de reformă nu poate fi impus fără consultarea efectivă a celor care îl vor pune în aplicare. Potrivit acestora, autoritățile locale au fost marginalizate, iar Comisia paritară, platforma de dialog dintre Guvern și administrația publică locală, nu s-a întrunit de aproape un an. Totodată, CALM consideră că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este nerealist și contravine prevederilor legale.

În cadrul întrevederii, organizația a propus revizuirea reformei administrației publice locale prin consolidarea descentralizării și a autonomiei financiare a primăriilor. Printre propuneri se numără reorganizarea nivelului al doilea al administrației publice locale, întărirea rolului orașelor în dezvoltarea regională, prelungirea perioadei de amalgamare voluntară și adoptarea unor măsuri de descentralizare fiscală.

CALM a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă primăriile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Potrivit organizației, lipsa unui mecanism de cofinanțare și prefinanțare poate bloca investiții importante, deoarece multe administrații locale nu dispun de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile până la rambursarea banilor.

Totodată, organizația a solicitat accelerarea digitalizării serviciilor publice și accesul administrațiilor locale la registrele de stat. CALM susține că, în lipsa acestor măsuri, reforma riscă să creeze noi dificultăți pentru cetățeni.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025