O pătrime dintre salariați sunt expuși riscului consecințelor financiare în urma crizei pandemice

Aproximativ o pătrime dintre salariați sunt expuși riscului sporit și extrem de a suporta consecințe financiare în urma crizei pandemice, arată o analiză a riscurilor de remunerare a celor mai vulnerabili salariați lansată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, transmite IPN.

27,4% dintre persoanele angajate sunt supuse unui risc sporit (18,1%) și extrem (9,3%) de a activa în condiții precare de muncă în ceea ce vizează remunerarea. Precaritatea muncii din perspectiva remunerării este caracterizată prin posibilitatea redusă a persoanelor angajate de a negocia și influența condițiile de salarizare și de a acoperi necesitățile zilnice din câștigurile salariale. Alt risc este al concedierii sau modificării programului de muncă fără explicarea acestor intervenții din partea angajatorului și perpetuarea practicării muncii informale – salarizarea „în plic”.

A cincea parte dintre persoanele angajate s-a confruntat cu reducerea veniturilor salariale în timpul pandemiei. Intervențiile asumate la nivel global și național au avut repercusiuni asupra participării pe piața muncii și asupra menținerii activității economice a mai multor agenți economici. Potrivit datelor sondajului de opinie desfășurat în rândul populației ocupate, în medie fiecare a cincea persoană angajată s-a confruntat cu pierderea temporară a locului de muncă pe timp de pandemie din cauza sistării activității entității în care muncea.  Iar fiecare a treia persoană a indicat reducerea numărului de ore lucrate.

De asemenea, s-a constatat că din totalul celor care au suportat reduceri financiare, fiecare al treilea a indicat o diminuare de 26-50% din salariu. Circa 28% dintre persoanele care s-au confruntat cu reducerea veniturilor salariale au indicat o diminuare de până la 50%. Totodată, sondajul arată că fiecare a treia persoană a avut o diminuare a numărului lunar de ore lucrate. 16% dintre aceștia au avut un program de lucru mai mic cu peste 30 de ore.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”.
 

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

O pătrime dintre salariați sunt expuși riscului consecințelor financiare în urma crizei pandemice

Aproximativ o pătrime dintre salariați sunt expuși riscului sporit și extrem de a suporta consecințe financiare în urma crizei pandemice, arată o analiză a riscurilor de remunerare a celor mai vulnerabili salariați lansată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, transmite IPN.

27,4% dintre persoanele angajate sunt supuse unui risc sporit (18,1%) și extrem (9,3%) de a activa în condiții precare de muncă în ceea ce vizează remunerarea. Precaritatea muncii din perspectiva remunerării este caracterizată prin posibilitatea redusă a persoanelor angajate de a negocia și influența condițiile de salarizare și de a acoperi necesitățile zilnice din câștigurile salariale. Alt risc este al concedierii sau modificării programului de muncă fără explicarea acestor intervenții din partea angajatorului și perpetuarea practicării muncii informale – salarizarea „în plic”.

A cincea parte dintre persoanele angajate s-a confruntat cu reducerea veniturilor salariale în timpul pandemiei. Intervențiile asumate la nivel global și național au avut repercusiuni asupra participării pe piața muncii și asupra menținerii activității economice a mai multor agenți economici. Potrivit datelor sondajului de opinie desfășurat în rândul populației ocupate, în medie fiecare a cincea persoană angajată s-a confruntat cu pierderea temporară a locului de muncă pe timp de pandemie din cauza sistării activității entității în care muncea.  Iar fiecare a treia persoană a indicat reducerea numărului de ore lucrate.

De asemenea, s-a constatat că din totalul celor care au suportat reduceri financiare, fiecare al treilea a indicat o diminuare de 26-50% din salariu. Circa 28% dintre persoanele care s-au confruntat cu reducerea veniturilor salariale au indicat o diminuare de până la 50%. Totodată, sondajul arată că fiecare a treia persoană a avut o diminuare a numărului lunar de ore lucrate. 16% dintre aceștia au avut un program de lucru mai mic cu peste 30 de ore.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”.
 

Utilizatori din mai multe țări au raportat duminică probleme de conectare la Facebook. Numărul sesizărilor a crescut rapid în cursul dimineții, sugerând o posibilă defecțiune la scară largă, potrivit platformei Downdetector, citată de IPN.

Potrivit relatărilor apărute în presa internațională, utilizatorii întâmpină dificultăți la autentificare, încărcarea fluxului de noutăți și utilizarea unor funcții ale rețelei sociale. Deocamdată nu este clar dacă sunt afectate și alte servicii ale companiei Meta.

În Moldova sunt probleme de conectare prin browser, dar accesul prin intermediul aplicației este posibil. Până la această oră, compania Meta nu a oferit o explicație privind cauza incidentului și nici un termen pentru remedierea acestuia. În lipsa unei confirmări oficiale, amploarea exactă a întreruperii rămâne neclară.

Platforma Downdetector monitorizează întreruperile serviciilor online și centralizează raportările utilizatorilor și alte date privind funcționalitatea acestora. O creștere bruscă a sesizărilor indică, de regulă, existența unei probleme tehnice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025