Calitatea limbii române pe parcursul anilor de independență s-a schimbat în mai bine în ceea ce privește mediul cultural și educațional, iar în societate mai are de suferit. „Există o bună aderență a oamenilor de cultură din Moldova la cultura întregului spațiul românesc, la cartea românească, la studii de bună calitate. Și în școli sunt tineri bine pregătiți. Iar printre oamenii de rând, și nu numai, mai observăm greșelile de exprimare”, a precizat pentru IPN Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, preşedinte al Consiliului ştiinţific.

Multe expresii sunt încă preluate din limba rusă și sunt folosite împreună cu cuvinte românești, atât din vocabularul literar, cât și regionalisme. Printre greșelile frecvente este folosirea improprie a verbului „a fi”: „să fiibă”, în loc de „să fie”. Tinerii folosesc frecvent în spațiul public: „Davai, poka, karoce”. Acum au mai intervenit și englezismele. „Ca rezultat avem o limbă hibridă ce cuprinde mai mulți termeni care nu trebuie să se regăsească în limba română. Ei sunt preluate din dorința tinerilor de a impresiona. Este un efect fals care demonstrează de fapt lipsă de cultură”, a remarcat directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”.

Nina Corcinschi menționează că sunt și mulți tinerii care posedă o limbă română impecabilă, ceea ce reprezenta o raritate  cu 20 de ani în urmă. Greșelile de exprimare se regăseau atunci și în mediul academic. „Când citeam o carte scrisă de un autor din Moldova, nu era o limbă română atât de bine șlefuită ca astăzi. Astăzi limba româna în mediul cultural a câștigat în corectitudine și nuanță”, a comunicat directorul Institutului.

Limba română este „ființa noastră ontologică, este identitatea noastră primară, de adâncime” în care trebuie să se investească mai mulți bani și care trebuie să fie susținută din partea statului. „Educație, instruire, știință și cultură – constituie registre ale spiritualității. Sunt sigură că, fiind bine plătiți promotorii de cultură, profesorii de limba română, editurile, având o bunăstare financiară și fiind încurajați la nivel de stat, își pot face munca cu profesionalism, dedicație și dăruire. Azi pleacă din țară foarte mulți tineri extraordinari și oamenii de cultură, pleacă capitalul uman care poate promova corectitudinea limbii române”, a regretat directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”.

Limba română este sărbătorită în Republica Moldova și România în data de 31 august. În Republica Moldova sărbătoarea „Limba Noastră” este zi nelucrătoare.  La Chișinău municipalitatea organizează un șir de activități cultural-artistice, inclusiv concert.