Moratoriu de 12 luni pentru fermierii aflați în proceduri de executare silită

Fermierii micro și mici aflați în proceduri de executare silită ar putea beneficia de un moratoriu temporar asupra urmăririi bunurilor. Un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament prevede suspendarea, pentru 12 luni, a executărilor silite, a dobânzilor și penalităților aferente datoriilor, pentru fermierii afectați de calamități naturale în anii 2024-2025, inclusiv pentru persoanele care au garantat creditele acestora. Proiectul a fost susținut de 88 de deputați, transmite IPN.

Inițiativa legislativă a stârnit opinii diferite în plenul Parlamentului. Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, care deși este unul din semnatarii proiectului, nu i-a dat votul în Comisie. Acesta a menționat că proiectul este necesar, dar are nevoie de ajustări.

„Este clar că măsura se aplică doar celor aflați în executare. Sectorul agricol se confruntă cu un deficit bugetar și cu o decapitalizare accentuată, inclusiv din cauza lipsei subvențiilor. Totuși, stoparea penalităților și suspendarea capitalizării dobânzilor sunt măsuri binevenite. Conceptual, proiectul este corect și îndemn colegii să-l voteze în prima lectură, urmând ca în lectura a doua să fie făcute ajustările necesare”, a declarat Serghei Ivanov, deputat al Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic Partidul Nostru.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Sergiu Stefanco, a criticat proiectul, susținând că acesta nu oferă soluții reale pentru fermierii aflați în dificultate. „Îi cunosc pe mulți dintre cei care riscă să rămână fără muncă și fără mijloace de trai. Legea moratoriului, în forma actuală, nu rezolvă problema, pentru că nu vine cu mecanisme concrete de finanțare”, a afirmat Sergiu Stefanco.

Deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a acuzat opoziția de populism. „Eu mă uit cine ne dă lecții. Populism în fiecare ședință plenară. Dacă nu vreți să ajutați, măcar nu încurcați”, a spus Radu Marian.

Unul dintre autorii proiectului, Alexandr Trubca a explicat că pentru a beneficia de moratoriu, fermierii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv să fie clasificați drept fermieri micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment și să demonstreze că au suferit pierderi semnificative din cauza calamităților naturale. De asemenea, obligațiile financiare trebuie să provină din contracte de credit, leasing sau furnizare de inputuri destinate activităților agricole.

Proiectul prevede că, pe durata moratoriului, bunurile agricole sechestrate pot fi utilizate în continuare în procesul la producție, iar fermierii vor avea dreptul să valorifice producția obținută, veniturile fiind direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor față de creditori.

Totodată, moratoriul nu se va aplica obligațiilor ce țin de plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii aduse sănătății sau creanțelor rezultate din infracțiuni ori contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Autorii proiectului afirmă că inițiativa nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fiind o măsură de ordin juridic, menită să prevină falimentele în lanț și să asigure continuitatea activităților agricole. Proiectul urmează să fie supus consultărilor publice, avizat de Guvern și expertizat de Centrul Național Anticorupție, iar ulterior va fi supus examinării în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Moratoriu de 12 luni pentru fermierii aflați în proceduri de executare silită

Fermierii micro și mici aflați în proceduri de executare silită ar putea beneficia de un moratoriu temporar asupra urmăririi bunurilor. Un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament prevede suspendarea, pentru 12 luni, a executărilor silite, a dobânzilor și penalităților aferente datoriilor, pentru fermierii afectați de calamități naturale în anii 2024-2025, inclusiv pentru persoanele care au garantat creditele acestora. Proiectul a fost susținut de 88 de deputați, transmite IPN.

Inițiativa legislativă a stârnit opinii diferite în plenul Parlamentului. Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, care deși este unul din semnatarii proiectului, nu i-a dat votul în Comisie. Acesta a menționat că proiectul este necesar, dar are nevoie de ajustări.

„Este clar că măsura se aplică doar celor aflați în executare. Sectorul agricol se confruntă cu un deficit bugetar și cu o decapitalizare accentuată, inclusiv din cauza lipsei subvențiilor. Totuși, stoparea penalităților și suspendarea capitalizării dobânzilor sunt măsuri binevenite. Conceptual, proiectul este corect și îndemn colegii să-l voteze în prima lectură, urmând ca în lectura a doua să fie făcute ajustările necesare”, a declarat Serghei Ivanov, deputat al Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic Partidul Nostru.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Sergiu Stefanco, a criticat proiectul, susținând că acesta nu oferă soluții reale pentru fermierii aflați în dificultate. „Îi cunosc pe mulți dintre cei care riscă să rămână fără muncă și fără mijloace de trai. Legea moratoriului, în forma actuală, nu rezolvă problema, pentru că nu vine cu mecanisme concrete de finanțare”, a afirmat Sergiu Stefanco.

Deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a acuzat opoziția de populism. „Eu mă uit cine ne dă lecții. Populism în fiecare ședință plenară. Dacă nu vreți să ajutați, măcar nu încurcați”, a spus Radu Marian.

Unul dintre autorii proiectului, Alexandr Trubca a explicat că pentru a beneficia de moratoriu, fermierii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv să fie clasificați drept fermieri micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment și să demonstreze că au suferit pierderi semnificative din cauza calamităților naturale. De asemenea, obligațiile financiare trebuie să provină din contracte de credit, leasing sau furnizare de inputuri destinate activităților agricole.

Proiectul prevede că, pe durata moratoriului, bunurile agricole sechestrate pot fi utilizate în continuare în procesul la producție, iar fermierii vor avea dreptul să valorifice producția obținută, veniturile fiind direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor față de creditori.

Totodată, moratoriul nu se va aplica obligațiilor ce țin de plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii aduse sănătății sau creanțelor rezultate din infracțiuni ori contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Autorii proiectului afirmă că inițiativa nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fiind o măsură de ordin juridic, menită să prevină falimentele în lanț și să asigure continuitatea activităților agricole. Proiectul urmează să fie supus consultărilor publice, avizat de Guvern și expertizat de Centrul Național Anticorupție, iar ulterior va fi supus examinării în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025