Minorităţile etnice supărate pe conducerea statului

Reprezentanţi ai minorităţilor etnice acuză conducerea Republicii Moldova că nu le asigură condiţii pentru integrare în societate şi nici nu ţine cont de opiniile lor privind anumite probleme din societate. Acuzaţiile au fost lansate în cadrul emisiunii „Fabrika”, de la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN.

Preşedintele Comunităţii bulgarilor din Republica Moldova, Fiodor Sabii, susţine că minoritatea bulgarilor reprezintă o forţă de stabilitate în sudul ţării, bulgarii nu doresc autonomie şi vor doar ca Taraclia să fie păstrat ca raion. „Noi ne dorim convieţuirea paşnică în cadrul statului suveran şi independent Republica Moldova. Altceva e că autorităţile de la Chişinău nu ţin cont de opiniile şi doleanţele minorităţilor etnice şi nici nu vor să caute şi să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor noastre. Timp de 23 de ani nicio guvernare nu a găsit de cuviinţă să se consulte cu poporul. Să luăm acelaşi Acord de asociere cu UE, care a provocat atâtea controverse în regiunea de Sud a Republicii Moldova. Dacă conducerea statului ar fi venit din timp să dialogheze cu oamenii despre acest document, să le explice, astăzi nu ar fi fost această situaţie tensionată. Sau să luăm problema studierii limbii de stat. Personal m-am adresat la mai mulţi premieri pe parcursul anilor privind un program de stat de studiere a limbii române în localităţile bulgare, dar nu s-a luat nici o atitudine. Limba rusă este limba de studiu pentru comunitatea bulgară”, a spus Sabii.

Olga Goncearova, preşedintele Uniunii popoarelor din Republica Moldova, de asemenea consideră că autorităţile moldoveneşti nu iau atitudine faţă de problemele şi doleanţele minorităţilor etnice. „Adesea încercările noastre de a ne exprima opinia sunt catalogate ca separatiste. Nu e frumos. Minorităţile etnice sunt discriminate. Există şi problema predării limbii române pentru alolingvi, care este predată după metodologia care se predă vorbitorilor de limbă română. În multe localităţi populate de alte etnii nici nu există profesori de română. Statul nu trebuie să uite că din rândurile minorităţile etnice de aici au fost personalităţi celebre care au făcut lucruri foarte frumoase pentru această ţară”, a spus Goncearova.

Preşedintele Centrului naţional al romilor, Nicolae Radiţa, la fel şi-a exprimat nemulţumirea faţă de autorităţi. „Există multe probleme în domeniul educaţiei pentru minorităţile etnice. În ultimul timp au început să fie închise şcolile din satele populate compact de anumite minorităţi. Copiii care, de exemplu, au studiat mai mulţi ani în limba ucraineană, sunt impuşi să studieze în limba rusă sau în română. Am analizat programele electorale ale mai multor concurenţi electorali şi nu am găsit nicăieri ceva ce s-ar referi la soluţionarea problemelor minorităţilor etnice”, a declarat Radiţa.

Reprezentantul minorităţii iudaice, Ian Feldman, susţine că în ultimul timp în societate moldovenească s-au înteţit acţiunile cu caracter antisemit, iar autorităţile statului nu iau atitudine. „Atacul de sărbătoarea evreiască Hanuca, construcţia unei spălătorii lângă monumentul victimelor Holocaustului, protestul recent cu slogane jignitoare în adresa evreilor, apariţia în mass-media a diferitor mesaje jignitoare pentru comunitatea noastră, sunt lucruri destul de grave. Şi este obijduitor faptul că autorităţile statului nu au luat nicio atitudine”, a conchis Feldman.

Cabinetul de miniștri se întrunește în ședință /Casa Guvernului, intrarea din strada Pușkin /ora 10:00/.

Au loc loc consultări publice cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral /Parlament, Sala Europa /ora 10:00/.

Mișcarea obșteasca Suveraniștii Moldovei și organizația obșteasca ADOR Orașul meu organizează o conferință de presă cu tema: „Rezultatele Conferinței ortodoxe online „Protecția unității Ortodoxiei în Moldova”. Anunțarea rezoluției adoptate în cadrul conferinței” /Infotag /ora 11:00/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară consultări publice cu privire la Studiile de fundamentare „Cooperare teritorială” și „Circulație și transporturi”, elaborate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040 /Pretura sectorului Centru /ora 13:00/.

Agenția de Investiții organizează ateliere dedicate moldovenilor stabiliți în străinătate în cadrul Zilei ușilor deschise, organizată cu prilejul Zilelor diasporei 2026 /Agenția de Investiții /ora 14:00/.

Au loc consultări publice cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral /Sala Universității de Stat din Comrat, str. Galațana nr. 17 /ora 15:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Minorităţile etnice supărate pe conducerea statului

Reprezentanţi ai minorităţilor etnice acuză conducerea Republicii Moldova că nu le asigură condiţii pentru integrare în societate şi nici nu ţine cont de opiniile lor privind anumite probleme din societate. Acuzaţiile au fost lansate în cadrul emisiunii „Fabrika”, de la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN.

Preşedintele Comunităţii bulgarilor din Republica Moldova, Fiodor Sabii, susţine că minoritatea bulgarilor reprezintă o forţă de stabilitate în sudul ţării, bulgarii nu doresc autonomie şi vor doar ca Taraclia să fie păstrat ca raion. „Noi ne dorim convieţuirea paşnică în cadrul statului suveran şi independent Republica Moldova. Altceva e că autorităţile de la Chişinău nu ţin cont de opiniile şi doleanţele minorităţilor etnice şi nici nu vor să caute şi să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor noastre. Timp de 23 de ani nicio guvernare nu a găsit de cuviinţă să se consulte cu poporul. Să luăm acelaşi Acord de asociere cu UE, care a provocat atâtea controverse în regiunea de Sud a Republicii Moldova. Dacă conducerea statului ar fi venit din timp să dialogheze cu oamenii despre acest document, să le explice, astăzi nu ar fi fost această situaţie tensionată. Sau să luăm problema studierii limbii de stat. Personal m-am adresat la mai mulţi premieri pe parcursul anilor privind un program de stat de studiere a limbii române în localităţile bulgare, dar nu s-a luat nici o atitudine. Limba rusă este limba de studiu pentru comunitatea bulgară”, a spus Sabii.

Olga Goncearova, preşedintele Uniunii popoarelor din Republica Moldova, de asemenea consideră că autorităţile moldoveneşti nu iau atitudine faţă de problemele şi doleanţele minorităţilor etnice. „Adesea încercările noastre de a ne exprima opinia sunt catalogate ca separatiste. Nu e frumos. Minorităţile etnice sunt discriminate. Există şi problema predării limbii române pentru alolingvi, care este predată după metodologia care se predă vorbitorilor de limbă română. În multe localităţi populate de alte etnii nici nu există profesori de română. Statul nu trebuie să uite că din rândurile minorităţile etnice de aici au fost personalităţi celebre care au făcut lucruri foarte frumoase pentru această ţară”, a spus Goncearova.

Preşedintele Centrului naţional al romilor, Nicolae Radiţa, la fel şi-a exprimat nemulţumirea faţă de autorităţi. „Există multe probleme în domeniul educaţiei pentru minorităţile etnice. În ultimul timp au început să fie închise şcolile din satele populate compact de anumite minorităţi. Copiii care, de exemplu, au studiat mai mulţi ani în limba ucraineană, sunt impuşi să studieze în limba rusă sau în română. Am analizat programele electorale ale mai multor concurenţi electorali şi nu am găsit nicăieri ceva ce s-ar referi la soluţionarea problemelor minorităţilor etnice”, a declarat Radiţa.

Reprezentantul minorităţii iudaice, Ian Feldman, susţine că în ultimul timp în societate moldovenească s-au înteţit acţiunile cu caracter antisemit, iar autorităţile statului nu iau atitudine. „Atacul de sărbătoarea evreiască Hanuca, construcţia unei spălătorii lângă monumentul victimelor Holocaustului, protestul recent cu slogane jignitoare în adresa evreilor, apariţia în mass-media a diferitor mesaje jignitoare pentru comunitatea noastră, sunt lucruri destul de grave. Şi este obijduitor faptul că autorităţile statului nu au luat nicio atitudine”, a conchis Feldman.

Două nave comerciale deținute de companii turcești au fost atacate cu drone în Marea Neagră, iar mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți. Autoritățile de la Ankara condamnă incidentele și avertizează că intensificarea atacurilor asupra transportului maritim civil poate afecta siguranța navigației și aprovizionarea cu produse alimentare, transmite IPN.

Ministerul turc de Externe a anunțat că atacurile au avut loc după ce navele au plecat luni seara din portul rusesc Novorossiisk. Mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți, iar starea lor este monitorizată.

Ankara și-a exprimat îngrijorarea față de extinderea conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră, subliniind că incidentele afectează transportul maritim civil. Ministerul turc de Externe a făcut apel la toate părțile implicate să ia măsuri urgente pentru garantarea siguranței navigației, avertizând că riscurile asupra rutelor comerciale pot avea consecințe asupra aprovizionării cu alimente.

Potrivit platformei de monitorizare a traficului maritim MarineTraffic, navele vizate – Yasar și Nadezhda – navighează sub pavilionul Panama și Camerun, însă sunt deținute de companii turcești.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025